ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3146/2016

Decizia nr. 3146/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, la data de 16.07.2014 sub nr. x/33/2014, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii au solicitat instanței suspendarea executării procedurii de clasare ca monument istoric grupa valorică B a imobilului aflat la adresa din Cluj Napoca până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulate pe cale administrativă, cu cheltuieli de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 375 din data de 24.09.2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât și s-a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, având ca obiect - suspendare executare act administrativ adresa nr. 366 din 12 iunie 2014.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanții A. și B. au formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au susținut că înscrisul depus de intimat la dosar - Programul ședinței Plenului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din data de 24.09.2014, unde la Secțiunea III Contestații clasare/declasare/neclasare/nedeclasare, pct. 1 este menționat imobilul din speță, respectiv contestarea declanșării procedurii de clasare, face dovada faptului că intimatul-pârât are calitate procesuală pasivă în cauză, acesta fiind autoritatea publică care efectuează operațiunea administrativă în speță.

Au mai susținut recurenții că actul administrativ a cărui suspendare o solicită este procedura de clasare, procedură care le-a fost adusă la cunoștință prin adresa D.J.C. Cluj sub nr. 366 din 12 iunie 2014.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările intimatului

Intimatul Ministerul Culturii a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 11.02.2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 26.04.2016, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin acțiunea în contencios administrativ formulată, reclamanții-recurenți au solicitat suspendarea executării procedurii de clasare ca monument istoric grupa valorică B a imobilului aflat la adresa din Cluj Napoca până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulate pe cale administrativă.

La termenul de judecată din 24.09.2014, reclamanții au precizat că, prin demersul judiciar inițiat, solicită suspendarea executării actului emis în declanșarea procedurii, respectiv comunicarea declanșării procedurii de clasare a imobilului, reprezentat de adresa nr. 366 din 12 iunie 2014 emisă de Direcția Județeană de Cultură Cluj.

Or, adresa nr. 366 din 12 iunie 2014 prin care se aduce la cunoștința reclamanților-recurenți demararea procedurii de clasare a imobilului mai sus menționat este emisă de Direcția Județeană de Cultură Cluj, care, deși aflată în subordinea Ministerului Culturii, are personalitate juridică proprie.

Lipsa calității procesuale pasive a Ministerului pârât reiese cu evidență din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează, în mod imperativ, subiectele de sesizare a instanței în litigiile de contencios administrativ, coroborate cu cele ale art. 18 alin. (1) din același act normativ, referitoare la soluțiile pe care le pot da instanțele de contencios administrativ, precum și la persoanele care pot cădea în pretenții în astfel de cauze.

În context, „în cadrul unui litigiu având ca obicei o acțiune formulată în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, o autoritate publică poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluționat în termenul legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau un interes legitim” (decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4441 din 07 decembrie 2006).

Așadar, la momentul emiterii de către Direcția Județeană de Cultură Cluj a adresei privind demararea procedurii de clasare, între recurenții-reclamanți și Ministerul Culturii nu s-a născut vreun raport juridic de drept administrativ.

Pe cale de consecință, în raport cu aspectele prezentate, cererea de suspendare nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituția care a emis actul atacat și nu cu alte instituții care au în subordine instituția emitentă.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurenților sunt nefondate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. și B. împotriva sentinței nr. 375 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2016.