ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2056/2016

HOTĂRÂRE

27.10.2016

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2056/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 2056/2016

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 29 februarie 2016 pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/99/2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Iași, anularea Deciziei nr. 25 din 29 ianuarie 2016 privind prelungirea suspendării din funcție, reintegrarea în funcție începând cu data de 23 ianuarie 2016 și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 52 și art. 268 C. muncii.

Pârâta Curtea de Apel Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Prin Sentința civilă nr. 805 clin 4 mai 2016, Tribunalul Iași, secția I civilă, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a dispune astfel, această instanță a reținut că reclamanta A. este angajată în funcția de grefier și își exercită activitatea în cadrul Judecătoriei Iași, secția civilă, instanță aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel Iași, iar prin Decizia nr. 405 din data de 20 noiembrie 2015, contestată în prezenta cauză, pârâta Curtea de Apel Iași a dispus suspendarea din funcție a reclamantei pentru o perioada de 60 zile, începând cu data de 25 noiembrie 2015.

Față de calitatea reclamantei și de obiectul, pricinii, Tribunalul Iași a apreciat ca în cauză sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă un grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aliate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

De asemenea, Tribunalul Iași a statuat că, deși textul de lege evocat se referă la sesizarea instanței judecătorești "de același grad" cu cea la care își desfășoară activitatea grefierul, totuși, acesta face, în continuare, referire la "circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate". Ca atare, legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Totodată, Tribunalul Iași a reținut ca în analiza competenței prevăzute de art. 127 C. proc. civ., trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează reclamantul, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță.

Prin Sentința nr. 775 din 7 septembrie 2016, Tribunalul Bacău, secția I civilă, învestit prin declinare de Tribunalul Iași, a admis excepția lipsei competenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași și a dispus trimiterea acesteia la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Bacău a reținut că reclamanta nu are calitatea de grefier la Tribunalul Iași, instanță care ar fi competentă potrivit dispozițiilor dreptului comun în materia litigiilor de muncă (art. 110 din Legea nr. 62/2011), iar sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 C. proc. civ. se referă strict la părțile care au calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă în primul grad de jurisdicție, nu și la cele care au această calitate la instanțele competente să judece căile de atac.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că, în cauză, competența soluționării pricinii revine Tribunalului Iași, pentru considerentele ce succed:

În conformitate cu dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de munca se adresează instanței judecătorești competente, în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă im judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apei în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Astfel, texul art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează atât situația în care una din aceste persoane au legitimare procesuală activă (sunt reclamanți), cât și situația în care au legitimare procesuală pasivă (sunt pârâți).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate eu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe.

Se constată însă că în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 127 C. proc. civ., având în vedere faptul ca reclamanta A. este angajată în funcția de grefier și își exercită activitatea în cadru! Judecătoriei Iași, funcționând deci în cadrul unei instanțe aflate în circumscripția teritorială a Tribunalului Iași.

Chiar dacă reclamanta funcționează ca grefier la Judecătoria Iași, prezentul litigiu nu este de competența acestei instanțe, ci se află în competența de soluționare a tribunalului.

Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., Tribunalul Iași nu reprezintă instanța unde reclamanta "își desfășoară efectiv activitatea", sens în care textul nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea unui alt tribunal eu judecarea litigiului.

În aceleași sens este și Decizia nr. 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prin care s-a decis că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul articolului trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

În consecință, văzând dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social și împrejurarea că reclamanta are locul de muncă la o instanța din subordinea Tribunalului Iași, competența de soluționare a cauzei revine acestei din urmă instanțe,

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.