ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1107/2017

Decizia nr. 1107/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea formulată la data de 17 iunie 2016, petenții A., B. și G. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Deciziei civile nr. 277/A din data de 15 mai 2003, pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2002, în sensul de a se menționa în mod corect în dispozitivul hotărârii „Dispune întabularea dreptului de proprietate al defunctei C. de ¼ parte din cota de ½ parte a defunctului D. asupra imobilului înscris în cartea funciară Cluj Napoca, în favoarea reclamantului E.” în loc de „Dispune întabularea dreptului de proprietate al defunctei C. de ¼ parte din cota de ½ parte a defunctului D. asupra imobilului înscris în cartea funciară Cluj, în favoarea reclamantului E.” În esență, s-a susținut că s-au strecurat în hotărârea menționată două erori materiale.

Prima prin omisiunea de a indica unitatea administrativ-teritorială în ceea ce privește cartea funciară și a doua, prin indicarea greșită a numărului topografic înscris în cartea funciară Cluj Napoca. Petenții au atașat la dosarul cauzei Decizia civilă nr. 277/A din data de 15 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2002, certificatul de deces emis pe numele defunctului E., certificatul de moștenitor din data de 06 martie 2012 eliberat de B.N.P., Asociați „F.” emis în Dosarul nr. x/2012 - suplimentar -, cărțile funciare Cluj Napoca.

Prin încheierea din data de 22 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis cererea de îndreptare eroare materială, a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în Decizia civilă nr. 277/A din data de 15 mai 2003, pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2002, în sensul că: după numerele celor 3 cărți funciare, se va trece "Cluj Napoca"; numărul topografic al imobilului înscris în C.F. Cluj Napoca se va trece "115/2", în loc de "115"; numerele topografice ale imobilelor înscrise în C.F. Cluj Napoca se vor trece "115/1/I - 115/1/XXX/". Curtea a apreciat că, în cauză, suntem în ipoteza unor erori materiale, rectificabile în temeiul dispozițiilor art. 281 C. proc.

civ., care nu vizează fondul cauzei.

Împotriva încheierii din data de 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin care a susținut următoarele; În motivarea cererii, petenții au menționat ca imobilul înscris în cartea funciara Cluj, a fost dezmembrat în regim de carte funciara, în sensul ca terenul a fost reînscris în aceiași carte funciara, iar construcția la rândul ei a fost dezmembrata în ceea ce privește cote părți indivize comune, acestea fiind înscrise în cartea funciara Cluj-Napoca, iar apartamentele au fost înscrise în cartea funciara Cluj-Napoca, respectiv ca din punctul acestora de vedere în hotărârea judecătoreasca cu numărul mai sus arătat s-au strecurat doua erori materiale: omisiunea de a indica unitatea administrativ teritoriala, respectiv indicarea greșita a numărului topografic înscris în cartea funciara Cluj-Napoca.

Instanța a soluționat în mod greșit cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 277/A/2003 pronunțata de către Curtea de Apel București, secția a III a civila și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. x/2002, încălcând dispozițiile legale invocate ca temei al cererii. Raportat la petitul acțiunii de fond din dosarul soluționat prin decizia menționata, precum și la actele doveditoare depuse în probațiune, cererea reclamanților este o veritabila cerere de lămurire și completare a dispozitivului hotărârii judecătorești cu numărul mai sus arătat. Ceea ce se solicita este de fapt o completare a dispozitivului hotărârii judecătorești, astfel ca ar fi aplicabile dispozițiile art. 281 2 C. proc.

civ. Sintagma „eroare materiala" este folosita de legiuitor spre a exprima acele erori ce s-au strecurat în hotărâre cu ocazia redactării și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia. Pe calea procedurii reglementata de dispozițiile art. 281 C. proc. civ. nu pot fi remediate erorile de fond, acestea putând fi cenzurate și remediate doar prin intermediul cailor legale de atac. Prin urmare, din cuprinsul acestei dispoziții legale rezulta ca prin noțiunea de „greșeli materiale" sunt desemnate numai greșelile de mica importanta strecurate în hotărârea instanței nu și greșelile de judecata care nu pot fi corectate decât prin exercitarea cailor de atac. În plus, eroarea materiala indicata ca fiind în dispozitivul hotărârii menționate este analizata de către instanța raportat la întreaga hotărâre și nu doar la dispozitiv, așa cum se solicita, în mod evident plus petit fata de cererea reclamanților.

O atare abordare, la un interval de 13 ani de la pronunțarea hotărârii care face obiectul cererii de îndreptare și de 4 ani de la emiterea certificatului de moștenitor, ar fi necesitat nu numai administrarea de probe, ceea ce presupunea respectarea principiului nemijlocirii, dar și citarea părților în litigiu, respectarea principiului contradictorialității. Recursul este nefondat. S-a susținut corect că, potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., - „erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere." - legiuitorul permite remedierea erorilor materiale (constatând în greșeli sau omisiuni) referitoare la numele, calitatea, susținerile părților, și cele de calcul, precum și orice alte erori care pot fi rectificate în această manieră.

În raport de situația de fapt corect stabilită și necontestată în cauză sub aspectul chestiunilor relevante - nu s-a menționat în dispozitivul deciziei, după indicarea numerelor celor 3 cărți funciare denumirea localității, Cluj Napoca, unde se află imobilul respectiv; a fost menționat numărul topografic al imobilului intabulat în cartea funciară Cluj Napoca ca fiind 115, în loc de 115/2; nu s-au specificat numerele topografice ale imobilelor înscrise în cartea funciară Cluj Napoca, ca fiind 115/1/I - 115/1/XXX - s-a apreciat corect că, doar eroarea și omisiunea, cu semnificația pe care norma legală a avut-o în vedere, au putut conduce spre o astfel de situație ce nu corespunde realității, și care se impunea a fi remediată (printr-o procedură simplă, având ca finalitate trecerea corectă a mențiunilor corespunzătoare în evidențele de carte funciară).

Sintagma eroare materiala este folosita de legiuitor spre a exprima acele erori ce s-au strecurat în hotărâre cu ocazia redactării și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia, cum este în mod evident și situația reclamată în cauză. Înalta Curte a interpelat reprezentantul recurentului cu privire la aspectul identității de imobil, răspunsul clar al acestuia fiind în sensul că, este vorba de același imobil, respectiv că s-au formulat critici doar sub aspect procedural, întrucât nu era aplicabilă procedura îndreptării hotărârii, ci aceea a completării hotărârii. Este adevărat că, pe calea procedurii reglementata de dispozițiile art. 281 C. proc. civ., nu pot fi remediate erorile de fond, acestea putând fi cenzurate și remediate doar prin intermediul cailor legale de atac, dar o astfel de susținere nu se justifică în cauza de față.

Eroarea materiala reclamată de petenți a vizat cuprinsul Deciziei civile nr. 277/A din data de 15 mai 2003, pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2002, nicidecum doar dispozitivul acesteia, proba evidentă în acest sens fiind chiar cererea petenților. Împrejurarea că o astfel de cerere a fost formulată la un interval de 13 ani de la pronunțarea hotărârii care face obiectul cererii de îndreptare și de 4 ani de la emiterea certificatului de moștenitor, nu are nici o relevanță în cauză, la fel cum nu sunt pertinente referirile recurentului-intimat la necesitatea respectării principiului nemijlocirii, al contradictorialității, într-o situație în care doar eroarea și omisiunea au condus la o redare incorectă a datelor referitoare la imobilul supus analizei, cu repercusiuni evidente asupra evidențelor de carte funciară, ce se impun a fi înlăturate.

Pe temeiul dispozițiilor art. 274 din C. proc. civ., instanța va obliga recurentul-pârât la plata sumei de 1.200 lei către reclamanții G., A. și B., cu titlu de cheltuieli de judecată, luând în considerare, pe de o parte, ideea că dispozițiile susmenționate sunt aplicabile in raport de culpa procesuala a părții care a pierdut procesul, și, pe de altă parte, faptul că în analiza culpei trebuie să se aibă în vedere prejudiciului real creat părții care a achitat cheltuielile de judecata. Față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondat toate recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca împotriva încheierii din data de 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă pe recurentul-pârât la plata sumei de 1.200 lei către reclamanții G., A. și B., cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2017.