ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1107/2017

Decizia nr. 1107/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele;

Prin cererea

formulată la data de 17 iunie 2016, petenții A., B. și G. au

solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Deciziei civile nr. 277/A din data de 15 mai 2003,

pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul

nr. x/2002, în sensul de a se menționa în mod corect în dispozitivul

hotărârii „Dispune întabularea dreptului de proprietate al defunctei C. de

¼ parte din cota de ½ parte a defunctului D. asupra imobilului înscris în

cartea funciară Cluj Napoca, în favoarea reclamantului E.” în loc de „Dispune

întabularea dreptului de proprietate al defunctei C. de ¼ parte din cota de ½

parte a defunctului D. asupra imobilului înscris în cartea funciară Cluj,

în favoarea reclamantului E.”

În

esență, s-a susținut că s-au strecurat în hotărârea

menționată două erori materiale. Prima prin omisiunea de a

indica unitatea administrativ-teritorială în ceea ce privește cartea

funciară și a doua, prin indicarea greșită a numărului

topografic înscris în cartea funciară Cluj Napoca.

Petenții

au atașat la dosarul cauzei Decizia civilă nr. 277/A din data de 15

mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul

nr. x/2002, certificatul de deces emis pe numele defunctului E., certificatul

de moștenitor din data de 06 martie 2012 eliberat de B.N.P., Asociați

„F.” emis în Dosarul nr. x/2012 - suplimentar -, cărțile funciare Cluj

Napoca.

Prin

încheierea din data de 22 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția

a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis

cererea de îndreptare eroare materială, a dispus îndreptarea erorilor

materiale strecurate în Decizia civilă nr. 277/A din data de 15 mai 2003,

pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă, în Dosarul nr. x/2002, în sensul că: după numerele

celor 3 cărți funciare, se va trece "Cluj Napoca";

numărul topografic al imobilului înscris în C.F. Cluj Napoca se va trece

"115/2", în loc de "115"; numerele topografice ale

imobilelor înscrise în C.F. Cluj Napoca se vor trece "115/1/I -

115/1/XXX/".

Curtea a

apreciat că, în cauză, suntem în ipoteza unor erori materiale,

rectificabile în temeiul dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., care nu

vizează fondul cauzei.

Împotriva

încheierii din data de 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția

a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a

declarat recurs

pârâtul

Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin care a susținut

următoarele;

În motivarea

cererii, petenții au menționat ca imobilul înscris în cartea funciara

Cluj, a fost dezmembrat în regim de carte funciara, în sensul ca terenul a fost

reînscris în aceiași carte funciara, iar construcția la rândul ei a

fost dezmembrata în ceea ce privește cote părți indivize comune,

acestea fiind înscrise în cartea funciara Cluj-Napoca, iar apartamentele au

fost înscrise în cartea funciara Cluj-Napoca, respectiv ca din punctul acestora

de vedere în hotărârea judecătoreasca cu numărul mai sus

arătat s-au strecurat doua erori materiale: omisiunea de a indica unitatea

administrativ teritoriala, respectiv indicarea greșita a numărului

topografic înscris în cartea funciara Cluj-Napoca.

Instanța

a soluționat în mod greșit cererea de îndreptare a erorilor materiale

strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 277/A/2003 pronunțata de către

Curtea de Apel București, secția a III a civila și pentru cauze

cu minori și de familie în Dosarul nr. x/2002, încălcând

dispozițiile legale invocate ca temei al cererii.

Raportat la

petitul acțiunii de fond din dosarul soluționat prin decizia

menționata, precum și la actele doveditoare depuse în probațiune,

cererea reclamanților este o veritabila cerere de lămurire și

completare a dispozitivului hotărârii judecătorești cu

numărul mai sus arătat.

Ceea ce se

solicita este de fapt o completare a dispozitivului hotărârii

judecătorești, astfel ca ar fi aplicabile dispozițiile art. 281

2

C. proc. civ.

Sintagma

„eroare materiala" este folosita de legiuitor spre a exprima acele erori

ce s-au strecurat în hotărâre cu ocazia redactării și care nu

afectează legalitatea și temeinicia acesteia.

Pe calea

procedurii reglementata de dispozițiile art. 281 C. proc. civ. nu pot fi

remediate erorile de fond, acestea putând fi cenzurate și remediate doar

prin intermediul cailor legale de atac.

Prin urmare,

din cuprinsul acestei dispoziții legale rezulta ca prin noțiunea de

„greșeli materiale" sunt desemnate numai greșelile de mica

importanta strecurate în hotărârea instanței nu și

greșelile de judecata care nu pot fi corectate decât prin exercitarea

cailor de atac.

În plus,

eroarea materiala indicata ca fiind în dispozitivul hotărârii

menționate este analizata de către instanța raportat la întreaga

hotărâre și nu doar la dispozitiv, așa cum se solicita, în mod

evident plus petit fata de cererea reclamanților. O atare abordare, la un

interval de 13 ani de la pronunțarea hotărârii care face obiectul

cererii de îndreptare și de 4 ani de la emiterea certificatului de

moștenitor, ar fi necesitat nu numai administrarea de probe, ceea ce

presupunea respectarea principiului nemijlocirii, dar și citarea părților

în litigiu, respectarea principiului contradictorialității.

Recursul este

nefondat.

S-a

susținut corect că, potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc.

civ., -

„erorile

sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile

părților sau cele de calcul precum și orice alte erori materiale

din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la

cerere." - legiuitorul permite remedierea erorilor materiale (constatând

în greșeli sau omisiuni) referitoare la numele, calitatea,

susținerile părților, și cele de calcul, precum și

orice alte erori care pot fi rectificate în această manieră.

În raport de

situația de fapt corect stabilită și necontestată în

cauză sub aspectul chestiunilor relevante - nu s-a menționat în

dispozitivul deciziei, după indicarea numerelor celor 3 cărți

funciare denumirea localității, Cluj Napoca, unde se află

imobilul respectiv; a fost menționat numărul topografic al imobilului

intabulat în cartea funciară Cluj Napoca ca fiind 115, în loc de 115/2; nu

s-au specificat numerele topografice ale imobilelor înscrise în cartea

funciară Cluj Napoca, ca fiind 115/1/I - 115/1/XXX - s-a apreciat corect

că, doar eroarea și omisiunea, cu semnificația pe care norma

legală a avut-o în vedere, au putut conduce spre o astfel de situație

ce nu corespunde realității, și care se impunea a fi

remediată (printr-o procedură simplă, având ca finalitate

trecerea corectă a mențiunilor corespunzătoare în

evidențele de carte funciară).

Sintagma

eroare materiala este folosita de legiuitor spre a exprima acele erori ce s-au

strecurat în hotărâre cu ocazia redactării și care nu

afectează legalitatea și temeinicia acesteia, cum este în mod evident

și situația reclamată în cauză.

Înalta Curte

a interpelat reprezentantul recurentului cu privire la aspectul

identității de imobil, răspunsul clar al acestuia fiind în

sensul că, este vorba de același imobil, respectiv că s-au

formulat critici doar sub aspect procedural, întrucât nu era aplicabilă

procedura îndreptării hotărârii, ci aceea a completării

hotărârii.

Este

adevărat că, pe calea procedurii reglementata de dispozițiile art.

281 C. proc. civ., nu pot fi remediate erorile de fond, acestea putând fi cenzurate

și remediate doar prin intermediul cailor legale de atac, dar o astfel de

susținere nu se justifică în cauza de față.

Eroarea

materiala reclamată de petenți a vizat cuprinsul Deciziei civile nr. 277/A

din data de 15 mai 2003, pronunțate de către Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie, în Dosarul nr. x/2002, nicidecum doar dispozitivul acesteia, proba

evidentă în acest sens fiind chiar cererea petenților.

Împrejurarea

că o astfel de cerere a fost formulată la un interval de 13 ani de la

pronunțarea hotărârii care face obiectul cererii de îndreptare

și de 4 ani de la emiterea certificatului de moștenitor, nu are nici

o relevanță în cauză, la fel cum nu sunt pertinente referirile

recurentului-intimat la necesitatea respectării principiului nemijlocirii,

al contradictorialității, într-o situație în care doar eroarea

și omisiunea au condus la o redare incorectă a datelor referitoare la

imobilul supus analizei, cu repercusiuni evidente asupra evidențelor de carte

funciară, ce se impun a fi înlăturate.

Pe temeiul

dispozițiilor art. 274 din C. proc. civ., instanța va obliga

recurentul-pârât la plata sumei de 1.200 lei către reclamanții G., A.

și B., cu titlu de cheltuieli de judecată, luând în considerare, pe

de o parte, ideea că dispozițiile susmenționate sunt aplicabile

in raport de culpa procesuala a părții care a pierdut procesul,

și, pe de altă parte, faptul că în analiza culpei trebuie

să se aibă în vedere prejudiciului real creat părții care a

achitat cheltuielile de judecata.

Față

de cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondat toate recursul formulat

în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj

Napoca împotriva încheierii din data de 22 noiembrie 2016 a Curții de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori

și de familie.

Obligă

pe recurentul-pârât la plata sumei de 1.200 lei către reclamanții G.,

A. și B., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 22 iunie 2017.