ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3284/2015

Decizia nr. 3284/2015

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința nr. 643 din 25 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței curții de apel, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria a formulat recurs criticând sentința atacată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie

În esență, recurenta a susținut că hotărârea pronunțata de curtea de apel a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, invocând prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, recurenta a arătat că:

Prin sentința civilă criticată instanța de fond, interpretând greșit dispozițiile legale în materie a considerat pe de o parte că prin impunerea cerinței minime de calificare a prezentării unui bilanț pozitiv pe anul anterior s-a restricționat concurența, fapt de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene.

S-a arătat că referitor la respectarea condițiilor legale și contractuale în ceea ce privește procedura de atribuire a contractelor de servicii - dirigenție de șantier pentru realizarea planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului Alexandria - Lotul I Dirigenție de șantier pentru managementul iluminatului public în municipiul Alexandria (contract nr. 2398 din 28 ianuarie 2011), Lotul II Dirigenție de șantier pentru managementul traficului rutier în municipiul Alexandria (contract nr. 2399), Lotul III Dirigenție de șantier pentru Sistem de supraveghere în vederea creșterii siguranței și prevenirii criminalității în municipiul Alexandria criteriile de calificare și selecție precizate în documentația de atribuire, respectiv fișa de date au fost stabilite având în vedere prevederile:

- O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,

- H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Recurenta a arătat că deși instanța de fond pretinde că nu s-a prezentat o notă în care să fi fost analizată necesitatea impunerii unui criteriu, totuși a fost emisă Nota justificativă cu privire la stabilirea criteriilor minime de calificare in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de servicii (nr. 28345 din 27 decembrie 2010), în care s-a analizat necesitatea impunerii unui astfel de criteriu de calificare.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a mai arătat că ulterior procedurii de atribuire a contractelor, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a conceput și structurat o listă a criteriilor de calificare și selecție ce pot fi impuse, fără a fi restrictive și limitative .

În opinia recurentei, criteriile de calificare și selecție stabilite au fost conforme cu reglementările în vigoare incidente la momentul derulării procedurii de achiziție în cauză, nefiind create premisele prejudicierii bugetului Uniunii Europene.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 17 decembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 26 februarie 2015 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință a admis în principiu recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria împotriva sentinței civile nr. 643 din 25 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 8 octombrie 2015, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate de intimate și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Înalta Curte constată că motivele de casare invocate de recurenta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria pentru următoarele motive:

În cauză, reclamanta-recurentă a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 101 din 1 august 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, privind soluționarea contestației formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare privind contractul de finanțare nr. 817 din 06 octombrie 2010 cod SMIS 7890 „Sistem pentru managementul iluminatului public in Municipiul Alexandria”.

Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrată la Primăria Municipiului Alexandria sub nr. 47837 din 13 iunie 2013 privind contractul de finanțare nr. 817 din 06 octombrie 2010 cod SMIS 7890 „Sistem pentru managementul iluminatului public în Municipiul Alexandria” s-au sesizat aspecte cu privire la faptul că „Autoritatea contractantă a solicitat FDA ca rezultatul ultimului exercițiu financiar să fie pozitiv conform bilanțului” și că „În conformitate cu O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, Anexa, pct. 2.3 pentru Aplicarea unor criterii de calificare și sau selecție a unor criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegali - 10% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecției poate fi diminuată la 5%, în funcție de gravitate, echipa de control stabilește aplicarea unei corecții de 10% la valoarea contractului verificat. Pentru stabilirea acestora, s-a avut în vedere faptul că, valoarea estimată a contractului a fost sub plafonul/pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care nu există obligația publicării anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de asemenea faptul că a fost depusă și admisă 1 ofertă, astfel că se constată o gravitate mărită a abaterii”.

Înalta Curte constată, contrar celor reținute de judecătorul fondului, că în ceea ce privește contractul de finanțare nr. 817 din 06 octombrie 2010 cod SMIS 7890 „Sistem pentru managementul iluminatului public in Municipiul Alexandria”, cerința referitoare la depunerea bilanțului contabil pozitiv pe anul anterior, nu poate fi considerată restrictivă, în condițiile în care, pe de o parte, potrivit art. 185 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul să aleagă între mai mulți indicatori referitori la situația economică, în funcție de relevanța pe care le-o acordă acestora, între care se regăsește și bilanțul contabil, și, pe de altă parte, cerința în discuție este prevăzută în nota justificativă nr. 28345 din 27 decembrie 2010.

De asemenea, Înalta Curte constată că stabilirea unei atare condiții nu poate fi considerată restrictivă prin ea însăși, de vreme ce rațiunea stabilirii acestei cerințe are în vedere tocmai capacitatea ofertantului de a desfășura o activitate economică eficientă, iar împrejurarea că ar fi putut fi identificați și alți indicatori pentru relevarea situației economice și financiare nu semnifică că cei pentru care a optat autoritatea contractantă nu sunt relevanți sau că au efect restrictiv doar pentru că s-a ales ca eficiența economică să fie probată prin caracterul pozitiv al bilanțului.

Instanța de recurs constată că cerința privitoare la depunerea bilanțului contabil din care să rezulte că societatea nu are pierderi nu poate fi considerată nelegală, întrucât conform prevederilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, „Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției.”

Prin urmare, având în vedere că cerința în discuție este prevăzută în nota justificativă nr. 28345 din 27 decembrie 2010, nu se poate considera restricționată participarea la procedură în sensul art. 178 alin. (1) și (2) respectiv art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în condițiile în care această are o justificare obiectivă și respectă principiul proporționalității.

În fine, Înalta Curte reține că prin fixarea de către autoritatea contractantă a acestei cerințe de calificare nu s-a restricționat concurența, scopul, deplin legitim de altfel, fiind acela de a selecta ofertanți care să posede capacitatea financiară de a îndeplini în bune condițiuni obligațiile contractuale.

Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul, cu consecința casării sentinței atacate și anulării Deciziei nr. 101 din 01 august 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice și Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 47837 din 13 iunie 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria împotriva sentinței civile nr. 643 din 25 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și admite acțiunea formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria.

Anulează Decizia nr. 101 din 01 august 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice.

Anulează Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 47837 din 13 iunie 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2015.