ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 792/2017

Decizia nr. 792/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19 mai 2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de Evaluare din 25 aprilie 2014 întocmit de pârâtă prin care s-a reținut că, în perioada 09 septembrie 2009 - 24 aprilie 2012, a deținut, simultan, atât funcția de primar al Comunei V., cât și funcția de administrator, membru în Consiliul de Administrație al Școlii gimnaziale "(...)" Comuna V., încălcând dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Prin Sentința nr. 3.117 din 14 noiembrie 2014, Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului.

2.1. Recursul

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, sau, în subsidiar, admiterea acțiunii și anularea raportului de evaluare.

2.2. În susținerea recursului său, reclamantul a arătat că hotărârea instanței de fond nu este motivată - art. 488 pct. 6 C. proc. civ. - deoarece nu a arătat de ce a înlăturat apărările sale, mulțumindu-se să reia argumentele din întâmpinare. Astfel, instanța nu a răspuns argumentului conform căruia, deși reclamantul a arătat că din punct de vedere legal nu putea fi ales de consiliul profesoral, ca membru al consiliului de administrație, ceea ce l-ar fi împiedicat să-și exercite funcția de membru al consiliului de administrație al școlii gimnaziale "(...)" din comuna V.

S-a făcut referire la trei procese-verbale, întocmite de Consiliul Profesoral al școlii, din 09 septembrie 2009, 30 septembrie 2009 și 05 septembrie 2009, unde se menționează că a participat la ședințele consiliului profesoral, totuși acest lucru nu poate să fie confundat cu o numire formală în cadrul consiliului de administrație.

Instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 145 alin. (3) și 4 din Legea nr. 84/1995, art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, art. 98 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 1/2011, în sensul că s-a statuat că reclamantul a fost membru al consiliului de administrație, deși textele menționate interzic acest lucru. S-a mai arătat că în practica judiciară s-a stabilit ce înseamnă motivarea hotărârii legat de examinarea cauzei, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - Decizia nr. 1.954 din 30 mai 2014, secția a II-a civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a invocat și greșita aplicare a legii - art. 488 pct. 8 C. proc. civ. - prin încălcarea dreptului la un proces echitabil, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 14 legat de interzicerea discriminării, deoarece, fără nicio justificare instanța de fond l-a discriminat - cauza Bejan contra României și jurisprudență neunitară: Dosar nr. x/57/2013.

În mod nelegal s-a reținut că școala gimnazială din comuna V. este instituție publică, aceasta având doar rolul de a presta un serviciu de interes public, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, Legea educației naționale. Un alt argument de text este art. 95 alin. (1) din Legea 1/2011, ceea ce duce la concluzia că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Mai mult, anexa 2 din Legea nr. 176/2010 care cuprinde un formular tip de declarație de interese nu enumeră printre funcțiile incompatibile și pe cea de membru în consiliul de administrație al școlii.

În prezent, legea modificată, permite în mod explicit ca primarul să fie membru în consiliul de administrație al școlii din localitățile unde își exercită funcția. Prin O.U.G. nr. 49/2014 s-au adus modificări Legii nr. 1/2011, astfel primarul poate participa ca membru în consiliul de administrație.

Instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 145 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 și art. 98 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 1/2011, întrucât consiliul profesoral nu are ca atribuții alegerea întregului consiliu de administrație al școlii.

În esență, din susținerile reclamantului, raportate la consemnările din cele trei procese-verbale analizate de ANI, precum și din dispozițiile legale incidente rezultă că primarul a participat la ședințele consiliului de administrație al școlii, neavând însă calitatea de membru al acestuia.

Au mai fost invocate și dispozițiile art. 33 alin. (7) din Ordinul nr. 4.925 din 08 septembrie 2005 emis de ministerul Educației și Cercetării potrivit cărora: la sfârșitul fiecărei ședințe a consiliului de administrație, toți membrii și invitații, dacă există, au obligația să semneze procesul-verbal, încheiat cu acea ocazie.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 29 iunie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin Încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2017, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

Înalta Curte, analizând susținerile recurentei-reclamante, constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C.proc. civ, urmând să fie analizate din această perspectivă.

Recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

3.1. În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Examinând actele și lucrările dosarului Înalta Curte reține că prin acțiunea formulată la data de 19 mai 2014, reclamantul A. a contestat raportul de evaluare întocmit de ANI din 25 aprilie 2014, arătând că în mod greșit s-a reținut starea de incompatibilitate pentru perioada 03 septembrie 2009 - 24 aprilie 2012, întrucât nu a deținut calitatea de membru al consiliului de administrație la școala gimnazială din comuna V., jud. Vâlcea.

Curtea de Apel București, prin Sentința civilă nr. 3.117 din 14 noiembrie 2014, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului, cu motivarea că în perioada 03 septembrie 2009 - 24 aprilie 2012 a deținut simultan două funcții publice, respectiv cea de primar al comunei V., jud. Vâlcea și funcția de administrator, membru în Consiliul de Administrație al școlii gimnaziale din comuna V., ceea ce intră sub incidența dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri privind asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.

Susținerea reclamantului că hotărârea instanței de fond este nemotivată și nu răspunde argumentelor sale, este nefondată. Curtea de Apel București a expus susținerile părților și a argumentat, atât, în fapt, cât și în drept soluția pronunțată.

Astfel, referitor la susținerea reclamantului că nu a fost numit în consiliul de administrație al școlii și că a participat, numai în calitate de invitat la ședințele acestui organism, s-a statuat că potrivit procesului-verbal încheiat la data de 09 septembrie 2009, consiliul profesoral al școlii gimnaziale din comuna V. a ales membrii consiliului de administrație, conform legii învățământului, iar în calitate de reprezentant al primăriei a fost desemnat reclamantul A., Primar al comunei V.

De asemenea, instanța a reținut că școala este o instituție publică care funcționează din venituri publice, provenite din bugetul public, realizând un serviciu de interes public, ceea ce presupune o activitate cu caracter continuu și regulat în vederea realizării unor necesități de interes public.

S-a mai statuat că, deși în declarația de interese nu este menționată ca obligație de declarare calitatea de membru în consiliul de administrație al școlii, această chestiune nu prezintă relevanță juridică în rezolvarea litigiului.

În fine, s-a reținut că reclamantului nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010, chiar dacă nu a emis acte administrative, în calitate de membru al consiliului de administrație, în speță fiind incidente dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu privire la starea de incompatibilitate.

Așa fiind, susținerea reclamantului privind nemotivarea sentinței atacate cu recurs, este neîntemeiată.

3.2. În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ

Înalta Curte reține că raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, criticile reclamantului apar ca nefondate. Instanța de fond a statuat corect asupra normelor de drept aplicabile, raportat la situație de fapt dedusă judecății.

Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003: "Funcția de primar și viceprimar (...) este incompatibilă cu funcția de (...) administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit (...), precum și la instituțiile publice."

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a fost ales ca membru al consiliului de administrație în cadrul școlii gimnaziale "(...)" din comuna V., jud. Vâlcea, conform proceselor-verbale întocmite pentru ședințele consiliului profesoral din data de 09 septembrie 2009, 30 septembrie 2010 și 05 septembrie 2011.

Faptul că nu există un act de numire, distinct de procesul-verbal al ședinței consiliului profesoral nu prezintă relevanță în speță, deoarece efectul juridic al acordării calității de membru al consiliului de administrație s-a produs prin decizia luată de organul menționat, urmată de consemnarea ei în scris în procesul-verbal al ședinței.

Mai mult, în ședințele ulterioare reclamantul a participat în calitatea conferită și a semnat procesele-verbale ale ședințelor, așa cum reiese dintr-un număr de 12 asemenea documente avute în vedere de Agenția Națională de Integritate la întocmirea raportului.

În ceea ce privește caracterul de instituție publică al școlilor, trebuie menționate dispozițiile art. 7 alin. (3) și art. 10 alin. (1) și 2 din Legea nr. 84/1995 (abrogată prin Legea nr. 1/2011). Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) din actul normativ menționat: "Învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și din bugetele locale."

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din actul normativ:

"1) Rețeaua unităților învățământului de stat este organizată și aprobată de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare și cu sprijinul administrației publice locale, în concordanță cu dinamica demografică și cu necesitățile de formare profesională, actuale și de perspectivă. Rețeaua instituțiilor învățământului de stat este organizată de Ministerul Educației și Cercetării conform legii. (2) Autoritățile locale și agenții economici pot înființa și finanța unități școlare în condițiile legii."

Reclamantul a reluat susținerile din acțiunea introductivă de instanță referitoare la mențiunile din declarația de interese, însă regimul juridic al acesteia este distinct de cel al incompatibilităților, astfel încât lipsa mențiunii privind calitatea de membru în consiliul de administrație al școlii nu reprezintă o cauză de înlăturare a stării de incompatibilitate constată de ANI.

În ceea ce privește criticile referitoare la discriminare, precum și cele referitoare la aplicarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acestea nu sunt fondate, deoarece garanțiile dreptului la un proces echitabil au fost respectate. În ceea ce privește discriminarea, nu a fost identificat dreptul protejat al reclamantului și criteriul pe care s-ar fi realizat discriminarea, pentru a fi supuse analizei instanței de fond.

Dispozițiile art. 33 alin. (7) din Ordinul nr. 4.925 din 08 septembrie 2005 emis de ministerul Educației și Cercetării potrivit cărora: la sfârșitul fiecărei ședințe a consiliului de administrație, toți membrii și invitații, dacă există, au obligația să semneze procesul-verbal, încheiat cu acea ocazie - sunt nerelevante în cauză, deoarece s-a reținut că reclamantul a dobândit calitatea de membru al consiliului de administrație, astfel încât nu avea statutul de invitat.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 488 alin. (8) și art. 486 C. proc. civ. raportate la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinței nr. 3.117 din 14 noiembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 martie 2017.

Procesat de GGC - ED