ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2255/2016

Decizia nr. 2255/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat desființarea Raportului de evaluare nr. 56532/G/II/3 decembrie 2013 întocmit de pârâtă, ca netemeinic și nelegal, arătând în esență că nu a încălcat nicio dispoziție legală privitoare la conflictul de interese, în exercitarea funcției de primar, pe care a exercitat-o.

Prin Sentința civilă nr. 1747 din data de 03 iunie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 1747 din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., fără a invoca vreunul dintre cazurile prevăzute de dispozițiile art. 488 din noul C. proc. civ.

Într-adevăr, recurentul-reclamant prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei, susține că motivele recurs se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ., însă în cuprinsul cererii de recurs nu aduce sentinței atacate vreo critică, ce ar putea fi încadrată în motivele prevăzute de acest text. De fapt, recurentul-reclamant reia situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată, aspecte analizate de către prima instanță.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că recursul este lovit de nulitate pentru argumentele care vor fi prezentate în continuare.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c) - e) C. proc. civ., cât și cerințele prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., deoarece recurentul reia situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată.

Concluzionând, Înalta Curte constată că în cererea de recurs formulată, recurentul-reclamant nu indică și nu dezvoltă vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și nu aduce sentinței atacate vreo critică, ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele prevăzute de acest text. În concluzie, în raport cu argumentele invocate de recurentul-reclamant se constată că acestea nu se subsumează motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.: "Recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", iar la alin. (3) se menționează în mod expres că: "Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică".

Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora, Înalta Curte va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 1747 din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 septembrie 2016.

Procesat de GGC - NN