ÎCCJ, decizie (scj.ro #85561)

Recurs inadmisibil Încheierea prin care Secția civilă a Curții Supreme de Justiție suspendă judecata unui recurs, în baza art.244 alin.1 C.proc.civ. nu este admisibil a fi atacată cu recurs. Completul de 9 judecători, decizia nr.25 din 17 februarie 2003 Prin încheierea pronunțată la data de 18 octombrie 2002 s-a suspendat în baza art.244 alin.1 C. proc. civ. judecata recursului declarat de pârâta SC "E" SA Ploiești împotriva deciziei nr.52 din 9 mai 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă. S-a reținut că cererea formulată de recurenta-pârâtă SC "E" SA Ploiești, privind suspendarea judecării recursului este întemeiată, soluția ce se va da acestei căi de atac atârnând de existența dreptului ce face obiectul dosarului nr.9485/2002, aflat pe rolul Tribunalului Prahova.

Împotriva acestei încheieri, intimații-reclamanți au declarat recurs susținând că litigiul aflat pe rolul Tribunalului Prahova are un alt obiect, așa încât nu sunt îndeplinite condițiile art.244 alin.1 pct.1 C. proc. civ. Recursul este inadmisibil. Potrivit art.299 teza II C. proc. civ. raportat la art.282 alin.2 din același cod, încheierile pot fi atacate odată cu fondul, excepțiile de la această regulă fiind de strictă interpretare. Pe de altă parte, conform art.299 C. proc. civ., căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite ca atare prin art.377 alin.1 C. proc. civ. Totodată, conform art.377 alin.2 C. proc. civ., cu referire la hotărârile irevocabile, raportat la art.299 din același cod privind hotărârile susceptibile de a fi atacate cu recurs, rezultă că sistemul român de jurisdicție a statuat principiul unicității recursului.

Este adevărat că potrivit art.244 1 C. proc. civ., încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra suspendării judecării procesului, poate fi atacată cu recurs, în mod separat. Este exclusă însă concluzia modificării art.299 C. proc. civ. și nu sunt incidente nici dispozițiile art.27 din Legea nr.56/1993 republicată, cu modificările ulterioare, așa încât calea de atac a recursului, prevăzută de art.244 1 din același cod, nu privește întreruperea cursului judecății în fața unei secții a Curții Supreme de Justiție. Pe de altă parte, potrivit art.24 din Legea nr.56/1993 republicată, cu modificările ulterioare, Completul de 9 judecători al Curții Supreme de Justiție judecă recursurile declarate în cauzele soluționate în primă instanță de secțiile Curții.

Prin art.21 din același act normativ a fost stabilită competența secțiilor de a judeca recursurile în cauzele determinate de Codul de procedură civilă. Totodată, prin art.25 din aceeași lege a fost reglementată competența secției penale a Curții Supreme de Justiție de a judeca în primă instanță procesele penale și alte cauze determinate de lege, în cazurile expres prevăzute, în raport de calitatea persoanei. Din coroborarea textelor legale arătate, rezultă că secția civilă a Curții Supreme de Justiție, ca și celelalte secții de altfel, cu excepția secției penale, pronunță hotărâri irevocabile, nesusceptibile de a fi atacate cu recurs. Așadar, cum în cauză secția civilă a Curții Supreme de Justiție nu judecă procesul în primă instanță ci în calea de atac a recursului, iar decizia ce se va pronunța în cauză va fi o hotărâre irevocabilă, este evident că nu sunt întrunite nici condițiile art.24 din Legea nr.56/1993 republicată, cu modificările ulterioare.

Ca atare, în raport de aceste considerente, recursul declarat de către reclamanți urmează a fi privit ca inadmisibil, atât potrivit legii speciale cât și dreptului comun.