ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2086/2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2086/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr.

2086/2016

Asupra cauzei

de față constată următoarele:

La data de 14 iulie 2016, pe rolul

Curții de Apel București a fost înregistrată cererea de

revizuire a Sentinței civile nr. 1450 din 25 mai 2016 pronunțată

de Tribunalul Ilfov în Dosarul nr. x/93/2016, formulată A. (fostă B.,

fostă C.).

Prin

aceeași cerere, revizuenta a solicitat și suspendarea executării

sentinței revizuite, precum și suspendarea provizorie până la

soluționarea definitivă a cererii de revizuire.

Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă, prin încheierea de

ședință din 22 august 2016, a admis cererea de suspendare

provizorie și a dispus suspendarea executării Sentinței civile

nr. 1450 din 25 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Ilfov în Dosarul

nr. x/93/2016, până la soluționarea cererii de suspendare a deciziei

revenite.

În motivarea

soluției, curtea de apel a reținut că potrivit

dispozițiilor art. 512 C. proc. civ. care reprezintă temeiul juridic

precizat al cererii deduse judecății, instanța poate suspenda

executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub condițiile

dării unei cauțiuni; dispozițiile art. 484 se aplică în mod

corespunzător.

S-a

reținut că revizuenta a invocat și dispozițiile art. 719

alin. (7) C. proc. civ., care prevăd că, până la

soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind

executarea silită, instanța, dacă există urgența

și s-a plătit cauțiunea, poate dispune suspendarea provizorie a

executării până la soluționarea cererii de suspendare.

În ceea ce

privește temeinicia cererii de suspendare provizorie curtea de apel a

apreciat că în cauză există urgența prevăzută de

dispozițiile art. 719 alin. (7) C. proc. civ., astfel că se impune

suspendarea provizorie a executării Sentinței civile nr. 1450 din 25

mai 2016. pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția civilă,

până la termenul de judecată la care instanța se va

pronunța asupra cererii de suspendare, pentru a se preîntâmpina eventuale

pagube care ar putea rezulta din executarea hotărârii

judecătorești a cărei revizuire se solicită,

În

consecință, măsura suspendării provizorii a fost

dispusă în temeiul dispozițiilor art. 512 și 719 alin. (3)

și (7) C. proc. civ.

Împotriva

încheierii sus-menționate, petenta A. (fostă B., fostă C.) a

formulat calea de atac intitulată "apel", dosarul fiind

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția I civilă, la data de 15 septembrie 2016.

În motivarea

cererii, petenta a arătat că în mod greșit curtea de apel a

admis cererea de suspendare provizorie, întemeiată pe dispozițiile

art. 719 alin. (7) C. proc. civ., susținând că o asemenea cerere nu

este admisibilă, întrucât nu există posibilitatea legată ca în

cadrul suspendării solicitate până la soluționarea cererii de

revizuire să se solicite suspendarea provizorie până la

soluționarea cererii de suspendare a deciziei revizuite. Susține

că sediul materiei pentru cererea de suspendare în cadrul revizuirii îl

reprezintă art. 512 C. proc. civ., articol care dă posibilitatea

instanței de judecată de a suspenda executarea hotărârii a

cărei revizuire se solicită, sub condiția plății unei

cauțiuni. Mai arată că art. 512 C. proc. civ. face trimitere,

din perspectiva procedurii de solicitare a suspendării, la prevederile

art. 484 C. proc. civ., care cuprind o singură mențiune cu referire

la art. 719 din același cod, sub aspectul determinării cuantumului

cauțiunii datorate pentru cererea de suspendare, până la soluționarea

contestației ori a revizuirii. Susține că încheierea de

suspendare pronunțată de instanța de revizuire poate fi una de

suspendare până la soluționarea cererii de revizuire, întemeiată

pe dispozițiile art. 512 coroborate cu cele din art. 484 C. proc. civ.,

sau una de suspendare până la soluționarea cererii de revizuire,

întemeiată pe dispozițiile art. 719 alin. (1) C. proc. civ., caz în

care, în conformitate cu art. 719 alin. (6) din același cod se poate

exercita apel, în termen de 5 zile de la pronunțare. Se mai susține

că, întrucât hotărârea a cărei revizuire se solicita nu este

susceptibilă de a fi pusă în executare, dar și pentru că nu

există o executare ori o contestație la executare, iar revizuenta nu

a înțeles să formuleze o cerere distinctă întemeiată pe

dispozițiile art. 997 C. proc. civ., concluzia este că suspendarea

provizorie formulată de revizuenta este inadmisibilă.

În drept,

petenta invocat dispozițiile art. 457, art. 484. art. 512 și art. 719

C. proc. civ.

Analizând

admisibilitatea căii de atac intitulată "apel", Înalta

Curte constată următoarele:

Încheierea

din data de 22 august 2016, a fost pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, în condițiile art. 719

alin. (7) C. proc. civ., care prevede că: "Dacă există

urgență și dacă în cazurile prevăzute la alin. (2),

respectiv la alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate

dispune, prin încheiere și fără citarea părților,

suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii

de suspendare, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac (...). "

În cauză

însă, revizuenta a solicitat suspendarea executării hotărârii a

cărei revizuire se solicită - Sentința civilă nr. 1450 din

25 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Ilfov în Dosarul nr. x/93/2016,

precum și suspendarea provizorie a executării aceleiași

sentințe.

Curtea de

apel prin încheierea "apelată", a dispus suspendarea provizorie

a executării sentinței menționate, reținând ca temei

juridic al măsurii adoptate prevederile art. 512 și art. 719 alin.

(3) și (7) C. proc. civ.

Înalta Curte

constată că în calea extraordinară de atac a revizuirii, sediul

materiei - în ceea ce privește cererea incidentală a suspendării

executării hotărârii a cărei revizuire se solicită - este

reprezentat de prevederile art. 512 C. proc. civ.

Potrivit

acestui text: "Instanța poate suspenda executarea hotărârii a

cărei revizuire se cere, sub condiția dării unei cauțiuni.

Dispozițiile art. 484 se aplică în mod corespunzător."

În contextul

art. 512, din cuprinsul art. 484 C. proc. civ., relevante sunt prevederile din

alin. (2), potrivit cărora: "La cererea recurentului formulată

în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizată

cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii

atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Cererea

se depune direct la instanța de recurs, alăturându-se o copie

certificată de pe cererea de recurs și dovada depunerii

cauțiunii prevăzute de art. 719. În cazul în care cererea se face

înainte de a ajunge dosarul la instanța de recurs, se va alătura

și o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu

recurs."

Prin urmare,

din analiza coroborată a acestor texte, rezultă că

dispozițiile art. 512 se complinesc cu prevederile art. 484, normă

care la rândul său, se complinește cu cele prevăzute la art 719

C. proc. civ., însă, numai în ceea ce privește stabilirea

cauțiunii indicate de art. 719 alin. (2) și (3).

Așadar,

în contextul art. 484 C. proc. civ. la care art. 512 trimite, prevederile art.

719 alin. (7) nu sunt aplicabile, câtă vreme norma incompletă

"se împrumută" de prevederile art. 719 doar referitor la

cuantumul cauțiunii datorate pentru suspendarea executării

hotărârii recurate, aspecte reglementate de alin. (2) și (3) din art.

719, astfel cum s-a arătat: concluzia este identică și cu privire

la cererea de suspendare formulată în cadrul unei cereri de revizuire,

dată fiind însușirea art. 484 de a fi normă la care art. 512

(normă incompletă) trimite.

În cadrul

soluționării unei cereri de suspendare întemeiate pe

dispozițiile art. 512 C. proc. civ., legea nu reglementează decât

măsura suspendării executării hotărârii a cărei

revizuire se cere, iar nu și măsura suspendării provizorii,

întrucât art. 484 C. proc. civ. se completează cu prevederile art. 719

alin. (2) și (3), iar nu și cu cele ale art. 719 alin. (7).

În

consecință, măsura suspendării provizorii a executării

Sentinței civile nr. 1450 din 25 mai 2016, pronunțată de

Tribunalul Ilfov în Dosarul nr. x/93/2016, dispusă prin încheierea

atacată poate fi calificată drept o măsură adoptată în

cursul soluționării cererii de revizuire printr-o încheiere

interlocutorie, pentru care însă legea nu prevede posibilitatea

atacării separate cu apel sau cu recurs, fiind aplicabilă regula

generală prevăzută de art. 513 alin. (5) - hotărârea

dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute

de lege pentru hotărârea revizuită; în ceea ce privește

încheierile pronunțate pe parcursul soluționării cererii de

revizuire, este aplicabilă regula prevăzută de art. 466 alin.

(4) C. proc. civ. - împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face

apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel,

textul fiind aplicabil și în etapa procesuală a recursului, în

virtutea art. 494 C. proc. civ.

Cu toate

acestea, Înalta Curte, luând în considerare imperativul asigurării

dreptului părților la un proces echitabil, potrivit prevederilor art.

6 C. proc. civ., text ce reia dispozițiile art. 6 din Convenția

europeană a drepturilor omului, constată că instanța

anterioară a dispus suspendarea provizorie a executării

hotărârii a cărei revizuire s-a solicitat, în temeiul art. 719 alin.

(7) C. proc. civ., astfel încât, admisibilitatea căii de atac declarate

împotriva încheierii cu acest obiect ar trebui analizată pe baza normei

aplicate de curtea de apel, ceea ce, în privința părților,

creează o serioasă aparență a incidenței acestui text.

Or, chiar în

contextul art. 719 alin. (7) - precitat se constată că încheierea

prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării unei

hotărâri - până la soluționarea cererii de suspendare - nu este

supusă niciunei căi de atac, indiferent de denumirea pe care parte

pretins vătămată de o atare măsură ar da-o acelei

căi de atac - "apel", în cauza de față.

Potrivit art.

457 C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este

supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de

mențiunile din dispozitivul ei."

Prin urmare,

și în ipoteza în care prevederile art. 719 alin. (7) C. proc. civ. ar fi

fost incidente, opțiunea legiuitorului este fără echivoc în

sensul de a nu supune controlului judiciar încheierea prin care se dispune

suspendarea provizorie a executării unei hotărâri

judecătorești, nici separai, și nici ulterior soluționării

cererii principale; rațiunea acestei opțiuni legislative este una de

asigurare a celerității soluționării cererii principale, cu

luarea în considerare a impactului negativ relativ redus ori a caracterului

potențial vătămător al unei astfel de măsuri,

dată fiind și durata, în principiu, redusă a

eficacității unei astfel de măsuri - între momentul dispunerii

ei și cel al soluționării cererii de suspendare în procedura

principală.

În

sfârșit, este util a fi precizat și că referitor la măsura

suspendării provizorii a sentinței executorii a primei instanțe,

dispusă de instanța de apel. inadmisibilitatea unei asemenea căi

de atac a fost statuată de Înalta Curte - Completul competent să

judece recursul în interesul legii, în Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015,

pronunțată în Dosarul nr. 2/2015, prin care, în interpretarea și

aplicarea dispozițiilor art. 450 alin. (5), raportate la art. 997 și

următoarele și art. 719 alin. (7) C. proc. civ., s-a stabilit că

instanța se pronunță asupra cererii de suspendare provizorie

prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Față

de cele anterior expuse, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 457

alin. (1) coroborate fie cu art. 512, art. 513 alin. (5) și art. 466 alin.

(4), fie cu art. 719 alin. (4) C. proc. civ. va respinge ca inadmisibilă calea

de atac intitulată "'apel" promovată împotriva încheierii

de ședință din 22 august 2016 de Curte de Apel București,

secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" formulată

de petenta A. (fostă B., fostă C.) împotriva încheierii de

ședință din 22 august 2016 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2016.

Procesat de GGC - CT