ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1720/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 30 ianuarie 2015, reclamanta SC P.S.S. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N.G., suspendarea provizorie, pe calea ordonanței președințiale, a executării sentinței civile nr. 36 din 14 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în temeiul art. 450 C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 2/CM din 4 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a fost respinsă cererea de suspendare a executării provizorii a sentinței civile nr. 36 din 14 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, formulată de reclamanta SC P.S.S. SRL, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta SC P.S.S. SRL a formulat recurs, la data de 16 martie 2015. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I-a civilă, la data de 18 martie 2015. În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, care a fost însușit de membrii completului de judecată la data de 28 mai 2015 și s-a dispus comunicarea către părțile în litigiu. Raportul a fost comunicat recurentei reclamante SC P.S.S. SRL la data de 5 iunie 2015, conform dovezii aflate la fila 24, iar intimatului pârât N.G. la data de 4 iunie 2015, conform dovezii aflate la fila 23. Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Luând în examinare, cu prioritate, chestiunea admisibilității, Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 450 alin. (5) C. proc. civ. „Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4)”. Art. 719 alin. (7) C. proc. civ. prevede că „Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.

Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul”. Înalta Curte apreciază că dispozițiile art. 719 alin. (7) C. proc. civ. reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite, astfel încât împotriva suspendării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (5) C. proc. civ., în ceea ce privește calea de atac, sunt incidente prevederile art. 718 alin. (7) C. proc. civ., în sensul că hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac. În prezenta cauză, Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 2/CM din 4 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a fost pronunțată cu recurs.

Față de considerentele de mai sus, Înalta Curte constată că această hotărâre judecătorească, prin care s-a respins cererea de suspendare a executării provizorii a sentinței civile nr. 36/14 ianuarie 2015 a Tribunalului Tulcea nu este supusă niciunei căi de atac. Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamanta SC P.S.S. SRL împotriva sentinței civile nr. 2/CM din 4 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2015.