ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 165/PI din 20 octombrie 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen., a respins cererea de revizuire formulată de petentul O.C.M., împotriva sentinței penale nr. 1026, din data de 05 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria Arad în Dosarul nr. 10597/55/2011 și a sentinței penale nr. 35/PI din data de 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 820/59/2011*/A1, ca inadmisibilă.

A dispus virarea sumei de 260 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului Timiș .

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1926 pronunțată de Judecătoria Arad la data de 09 septembrie 2015 s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 458 alin. (1) teza a II-a și 44 alin. (1) C. proc. pen., declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire formulate de petentul O.C.M., în prezent aflat în executarea pedepsei în Penitenciarul Arad, împotriva sentinței penale nr. 1026 din 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Arad, pronunțată în Dosarul nr. 10597/55/2010 și a sentinței penale nr. 35 din 29 ianuarie 2014, a Curții de Apel Timișoara pronunțată în Dosarul nr. 820/59/2011*/A1, în favoarea Curții de Apel Timișoara.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Arad a constatat că prin cererea înregistrată la data de 03 august 2015, petentul O.C.M., deținut în Penitenciarul Arad, a solicitat revizuirea hotărârilor judecătorești definitive cu privire la latura penală, pronunțate în Dosarele nr. 10597/55/2010 al Judecătoriei Arad și Dosarul nr. 820/59/2011*/A1 al Curții de Apel Timișoara, prin prisma cazului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

Revizuentul, prin apărătorul său a invocat ca temei de drept în susținerea cererii sale, cazul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., susținând, în concret, că dispozițiile sentinței penale nr. 1026 din 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Arad și ale sentinței penale nr. 35 din 29 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, nu se pot concilia.

Astfel, prima instanță a constatat că potrivit dispozițiilor art. 458 alin. (1) teza a II-a și 44 alin. (1) C. proc. pen., „când temeiul cererii de revizuire constă în existența unor hotărâri care nu se pot concilia, competența se determină potrivit dispozițiilor art. 44", iar dispozițiile art. 44 C. proc. pen. prevăd: „.iar dacă, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad", competența exclusivă de soluționare a cererii de revizuire aparținând instanței superioare în grad.

Dosarul, a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 12 septembrie 2015, sub număr unic 9868/55/2015, în cerere, condamnatul O.C.M., arătând că solicită revizuirea celor două hotărâri judecătorești definitive, cu privire la latura penală, prin prisma cazului de revizuire prevăzut de disp. art. 453 alin. (1), lit. e), respectiv când doua sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

În motivare a arătat că în Dosarul Judecătoriei Arad nr. 10597/55/2010 a primit o pedeapsa privativă de libertate, potrivit sentinței penale nr. 1026 din 05 aprilie 2011, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1426/R din 19 septembrie 2011 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara, de 5 ani și 2 ani închisoare, sentință de condamnare primită în urma identificării a treizeci și cinci baxuri țigarete netimbrate, achiziționate de la magazinele cu regim D.F. de pe raza județului Timiș, introduse în România prin locurile stabilite pentru controlul vamal, de la P.T.F. Moravița, prin sustragerea de la control vamal, în vederea comercializării pe piața liberă din Municipiul Arad.

Ulterior, în Dosarul penal nr. 820/59/2011*/A1 al Curții de Apel Timișoara, secția penală, inculpatul O.C.M., a fost condamnat, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a), C. pen. anterior, recidivist, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

De asemenea, tot în acest dosar a fost condamnat în baza art. 255 alin. (1) C. pen. raportat, la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (două acte materiale din P.T.F. Moravița).

Totodată, a mai arătat că, în cadrul aceluiași dosar, a mai fost condamnat la 2 ani si patru luni, pentru săvârșirea infracțiunii contrabandă, în baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006.

În baza art. 83 C. pen. anterior, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 371 din 12 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Arad, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 140 din 07 mai 2009 a Tribunalului Arad, dispunându-se totodată executarea acestei pedepse alături de pedeapsa principală aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul O.C.M. să execute pedeapsa principala rezultanta de 5 ani închisoare.

Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011, în Dosarul nr. 10579/55/2010 de Judecătoria Arad, în baza art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., a dispus condamnarea inculpatului O.C.M., la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului Oprea, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe durata a 2 ani.

În baza art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului O., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe durata a 2 ani.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse principale aplicate inculpatului O.C.M., în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pe care acesta urma a o executa fără aplicarea vreunui spor.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., a dispus executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe durata a 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului O.C.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului O.C.M., prin sentința penală nr. 371 din 12 februarie 2009 a Judecătoriei Arad, definitivă prin Decizia penală nr. 140 din 07 mai 2009 a Tribunalului Arad și a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut în fapt, că în data de 03 decembrie 2009, în jurul orei 00,01, pe DN 7, în localitatea Vladimirescu, lucrătorii poliției au organizat un filtru în scopul identificării și interceptării unor autovehicule suspecte de a transporta bunuri accizabile, respectiv țigarete netimbrate.

În jurul orei 02,50, conducătorul unui autoturism de culoare albastru închis, nu a oprit la semnalul regulamentar al agentului de poliție, l-a ocolit și a demarat în direcția Deva, lucrătorii poliției au urmărit autoturismul, care nu a oprit până la intrarea în localitatea Lipova, unde au reușit blocarea acestuia și chiar după blocare conducătorul a încercat să fugă cu autoturismul, coborând doar după somare cu arma și după executarea unui foc de armă în aer.

S-a reținut că a fost identificat conducătorul autoturismului, care fusese urmărit, ca fiind inculpatul O.C.M., iar în autoturism a mai fost identificat și C.R., în autoturism au fost descoperite 10 baxuri țigarete a câte 25 de cartușe fiecare, , 9 baxuri țigarete a câte 50 de cartușe fiecare, 7 baxuri țigarete a câte 50 cartușe fiecare, 7 baxuri țigarete a câte 50 cartușe fiecare, 2 baxuri țigarete a câte 50 cartușe fiecare, în valoare de 64.217 lei, care proveneau de la magazinele cu regim D.F. din P.C.T.F. Moravița și suma de 7.300 euro.

Că inițial, inculpatul O.C.M. a refuzat să dea declarații în cauză, arătând că le va da doar în prezența unui apărător ales, inculpatul C.R. a declarat că mergea împreună cu inculpatul P. înspre Craiova, fiind luat de acesta de la domiciliul său și fără să cunoască că în autoturism erau țigări, menționând că a văzut semnalul lucrătorilor poliției în localitatea Vladimirescu.

S-a mai reținut că inculpatul O.C.M. a declarat că a fost, în data de 03 decembrie 2009, în localitatea Moravița și că a cumpărat țigările de la un cetățean sârb pe nume M., plătindu-i suma de 7.000 de euro, că nu a observat semnalele acustice și luminoase decât la intrarea în localitatea Lipova, că pe C.R. l-a luat de la domiciliul său din cartierul G. și că urmau să predea țigările, în localitatea Deva, unei persoane pe nume F., că din copiile pașapoartelor celor doi inculpați rezulta că aceștia au plecat în Serbia, în aceleași date - 07 octombrie 2009, 24 octombrie 2009, 15 noiembrie 2009, 18 decembrie 2009, întorcându-se ambii în aceleași sate.

De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar rezulta că, în autoturismul inculpatului O.C.M., au mai fost descoperite țigări, provenind din același magazin D.F., la data de 30 noiembrie 2009, acesta fiind însă condus de o altă persoană.

Instanța a apreciat că declarațiile celor doi inculpați nu sunt reale, inculpatul O.C.M. neputând indica vreun mod de contactare a lui M., după ce asupra lui au fost descoperite țigări pentru care nu au fost plătite accizele, provenite din magazinul aflat în localitatea în care inculpatul O. recunoaște că a fost în acea zi, iar inculpatul C., nu putea să nu le observe, cantitatea de țigări foarte mare fiind depozitată în autoturism, pe bancheta din spate a acestuia.

Așa fiind, instanța a reținut că cei doi inculpați descoperiți în posesia unei însemnate cantități de țigări, introduse în țară prin sustragere de la control vamal, care au fost în aceeași zi în punctul de trecere al frontierei, de unde puteau fi luate, se fac vinovați de săvârșirea cu intenție directă a infracțiunii de contrabandă.

În urma descoperirii acestei fapte, s-a dispus interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului O.C.M., la data de 06 mai 2010, în intervalul orar 17,55-18.05, au fost înregistrate discuțiile telefonice ale inculpatului cu B.J. și P.G.M. și la data de 07 mai 2010, ora 04.30 au fost înregistrate discuții telefonice dintre P.G.M. și O.C.M., din care rezultă implicarea inculpaților în introducerea de baxuri de țigări ilegal în țară.

În continuare, s-a arătat că la întoarcerea din localitatea Stamora Moravița, înspre Arad, inculpatul O.C.M. a condus autoturismul, în care se afla și inculpatul B.J., circulând în fața autoturismului, condus de inculpatul P.G.M., în care se afla și inculpatul C.R., dar și țigările introduse prin acțiunea conjugată a celor patru, în ziua precedentă în țară, prin sustragere de la control vamal, pentru a-l anunța pe acesta din urmă cu privire la eventuale controale ale poliției care existau pe drum. Inculpatul C.R. a rămas în localitatea pădureni, ceilalți inculpați continuându-și drumul spre Arad.

S-a mai reținut că, în ciuda înregistrărilor, inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunii, nici faptul că ar fi fost împreună în cele două zile, inculpatul C. susținând că țigările au fost cumpărate de această dată de la V., persoană din Stamora Moravița, care din nou nu a putut fi identificată, dar vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de contrabandă a rezultat, în mod cert, din conținutul înregistrărilor, inclusiv cele purtate la momentul opririi celor două autoturisme, care se coroborează cu descoperirea baxurilor de țigări în valoare de 35.063 lei în autoturismul în care se aflau doi din aceștia în timp ce ceilalți doi se aflau în autoturismul care încerca să asigure sustragerea de la controlul poliției al primului.

Cât privește constatarea nulității probelor privind înregistrarea convorbirilor telefonice, pentru că ar fi fost făcute anterior începerii urmăririi penale și că, în forma actelor premergătoare, nu sunt constatate printr-un proces-verbal de constatare a efectuării lor, pentru a avea valoare de probe, instanța a considerat că, în ceea ce îl privește pe inculpatul O.C.M., au fost interceptate și înregistrate legal, chiar anterior urmăririi penale, existând suficiente date că acest inculpat se ocupa de introducerea în țară, prin sustragere de la control vamal, a țigărilor achiziționate din magazinele cu regim D.F., autoturismul acestuia, având amenajate artizanal lăcașuri pentru ascunderea țigărilor, deci că pregătea comiterea unei alte infracțiuni.

Reținând comiterea celor două infracțiuni la data de 03 decembrie 2009 și la data de 06 mai 2010, instanța a constatat că acestea au fost comise, cu intenție directă, după rămânerea definitivă a unei hotărârii de condamnare și mai înainte de a se fi împlinit termenul suspendării condiționate și pentru că, pentru cele două noi infracțiuni, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 1 an închisoare, astfel că a reținut comiterea acestora în condițiile recidivei mari postcondamnatorii față de pedeapsa anterior menționată, făcând aplicarea dispozițiilor art. 83 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 1426 din 19 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 10579/55/2010*, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a admis recursul declarat de inculpații O.C.M. și C.R. împotriva sentinței penale nr. 1026 din 05 aprilie 2011 pronunțată în Dosar nr. 10597/55/2010 al Judecătoriei Arad și s-a casat sentința recurată în latura penală cu privire la pedeapsa complementară și accesorie.

În baza art. 3857 C. proc. pen. s-au extins efectele recursului și asupra inculpaților P.G.M. și B.J. și în consecință a înlăturat pentru inculpați pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) teza a I-a C. pen., fiind menținute restul dispozițiilor cuprinse în hotărârea atacată.

S-a mai reținut că prin sentința penală nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 820/59/2011*/al, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.C.M., la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.C.M. la pedeapsa principală de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (două acte materiale din P.T.F. Moravița).

În baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.C.M. la pedeapsa principală de 2 ani și 4 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 371 din 12 februarie 2009 pronunțată de către Judecătoria Arad, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 140 din 07 mai 2009 a Tribunalul Arad, și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa principală aplicată în prezenta cauză, inculpatul O.C.M. urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

S-a constatat că prin încheierea din data de 28 mai 2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O.C.M. pe o perioadă de 60 de zile de la data punerii în executare a mandatului, măsură care nu a fost pusă în executare până în prezent.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului O.C. luată prin încheierea din data de 28 mai 2013.

În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 a fost obligat inculpatul O.C.M. să plătească statului, cu titlu de confiscare specială, suma de 950 euro (în echivalentul monedei naționale, la cursul practicat de B.N.R. la data plății).

În baza art. 277 din Legea nr. 86/2006 a fost obligat inculpatul O.C.M. să plătească statului suma de 105.641 lei, reprezentând echivalentul în lei al țigaretelor.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul O.C.M. să plătească statului suma de 8.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a dispus plata sumei de 400 lei din fondurile Ministerului de Justiție, în contul Baroului Timiș, onorariu avocat oficiu.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut, referitor la infracțiunea de dare de mită în formă continuată că în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, inculpatul O.C.M. i-a remis lucrătorului vamal T.P., cu titlu de mită, suma de 500 euro, pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu privind controlul vamal și să-i permită introducerea în țară a 10 baxuri cu țigări de contrabandă. In aceeași noapte și în același scop, inculpatul D.G. i-a remis lucrătorului vamal G.R.H. suma de 500 euro, pentru O.C.M., fără a cunoaște faptul că acesta din urmă deja plătise suma respectivă, cu titlu de mită.

Ulterior, lucrătorii vamali din tura respectivă i-au restituit inculpatului O.C.M. suma de 250 euro, restul de 250 de euro fiind lăsați de acesta pentru a i se permite să introducă în tura următoare încă 10 baxuri cu țigări de contrabandă.

În consecință, cu privire la inculpatul O.C.M. s-a reținut că, la data susmenționată, le-a plătit lucrătorilor vamali, cu titlu de mită, suma totală de 750 euro.

Analizând mijloacelor de probă s-a apreciat că acuzația este dovedită cu procesul-verbal al investigatorului V. (v. 7 d.u.p., filele 134 - 144), procesul-verbal de interceptare (filele 258 - 263 v. 25 d.u.p), din discuții (filele 260 - 261) rezultând că în tura respectivă (noaptea de 16/17 noiembrie 2010) au fost introduse efectiv în țară 10 baxuri cu țigări aparținând inculpatului O.C.M., transportate cu două mașini (una dintre mașini fiind a numitei R.C., iar cealaltă a unei alte persoane - un autoturism de culoare albă). în cadrul discuțiilor inculpatul este menționat în repetate rânduri cu porecla „C." sau „Ț."

S-a mai reținut că în data de 20 decembrie 2010 inculpatul O.C.M. a lăsat în toneta vameșilor, în prezența ofițerului de poliție M.V.L. și a investigatorului sub acoperire V.M.C., suma de 200 euro, pentru ca aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu privind controlul vamal și să-i permită introducerea în țară a 4 baxuri cu țigări de contrabandă fapta fiind dovedită cu declarația inculpatului din faza de urmărire penală, cu procesul-verbal al investigatorului V. (v. 7 d.u.p., filele 244 - 249), procesul-verbal de interceptare (filele 473 - 474; 478 v. 26 d.u.p.).

În ceea ce privește infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. (două acte de contrabandă din P.T.F. Moravița), s-a reținut că în perioada noiembrie - decembrie 2010 inculpatul O.C.M. a introdus în țară, de două ori în decursul unui an, prin sustragere de la controlul vamal, țigări de contrabandă a căror valoare în vamă nu depășește 20.000 lei, după cum urmează: în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 a introdus în țară 10 baxuri de țigări, în ziua de 20 decembrie 2010 a introdus în țară 4 baxuri de țigări.

În ceea ce privește infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat, infracțiune prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a reținut că în perioada noiembrie - decembrie 2010, O.C.M., zis „C.", a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție de la P.T.F. Moravița, lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moravița și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România și care acționa în mod organizat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă pentru obținerea de beneficii materiale care erau apoi împărțite între membrii grupării infracționale.

La individualizarea pedepselor și a modalității de executare instanța a avut în vedere, în principal, următoarele împrejurări: numărul actelor de dare de mită (două) și numărul actelor de contrabandă (două), valoarea totală a mitei remisă de inculpat (950 euro), valoarea țigaretelor introduse ilegal în țară (echivalentul în lei al cantității de țigarete este de 105.641 lei) și împrejurarea că paguba nu a fost recuperată nici măcar în parte, atitudinea parțial sinceră a inculpatului din faza de urmărire penală, împrejurarea că acesta s-a sustras de la judecată, rolul pe care l-a avut inculpatul, în calitate de traficant de țigări și persoană de încredere a funcționarilor din vamă, în activitatea grupării infracționale organizate și în săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și contrabandă; împrejurarea că inculpatul O.C.M. a săvârșit cele 3 infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie - din fișa de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr. 371/12 februarie 2009 pronunțată de către Judecătoria Arad, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 140 din 07 mai 2009 a Tribunalul Arad, inculpatul a fost condamnat la 10 luni închisoare, pentru art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. și 2 ani închisoare pentru art. 71

1

din O.U.G. nr. 105/2001, iar conform art. 33-34 C. pen. avea de executat 2 ani închisoare cu suspendare, în temeiul art. 81-82 C. pen., instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 83 C. pen. cu privire la revocarea suspendării condiționate dispusă anterior.

În ceea ce îl privește pe revizuientul O.C.M., sentința a rămas definitivă prin nerecurare la data de 17 februarie 2014.

În continuare, s-a arătat că împotriva sentinței penale nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Arad în Dosarul nr. 10579/55/2010 și a sentinței penale nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 820/59/2011*/al petentul a formulat cerere de revizuire, invocând cazul de revizuire prev. de art. 453 lit. e) C. proc. pen., când două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia.

În motivare s-a susținut că, din dispozițiile art. 452 și art. 453 C. proc. pen., rezultă că revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar prin folosirea acestei căi se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.

Instanța a reținut că din aceleași texte de lege rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C. proc. pen. și numai pentru cazurile prevăzute expres de art. 453 C. proc. pen., numai pentru aceste cazuri putându-se reexamina în fapt cauza penală.

De asemenea, că potrivit art. 459 C. proc. pen., în etapa admisibilității în principiu, instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală prevăzută de lege, dacă cererea este motivată și dacă motivul pe care se sprijină este din cele prevăzute de art. 453 C. proc. pen., dacă faptele sau mijloacele de probă nu au fost prezentate printr-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv, dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.

Efectuând examenul potrivit art. 459 C. proc. pen., instanța a constatat că, în cauză, cererea formulată de petent privește două hotărâri care au rămas definitive și prin care s-a soluționat fondul cauzei, petentul are calitatea procesuală prevăzută de lege, acesta fiind implicat, în calitate de inculpat, în cauzele în care s-au pronunțat sentința penală nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Arad și sentința penală nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, din acest punct de vedere cerințele art. 459 C. proc. pen. fiind îndeplinite.

În continuare, referitor la condiția privind motivarea cererii și dacă motivul pe care se sprijină este din cele prevăzute de art. 459 C. proc. pen., Curtea de Apel Timișoara a constatat că, deși cererea de revizuire formulată de petent este motivată în fapt și în drept, motivele de fapt menționate în cuprinsul cererii nu sunt printre cele prevăzute de art. 453 C. proc. pen., din actele dosarului nereieșind incidența cazului de revizuire prevăzut de 453 lit. e) C. proc. pen.

Referitor la acest caz de revizuire, s-a reținut că privește situația când hotărârile judecătorești definitive nu se pot concilia. De asemenea, că hotărârile sunt inconciliabile când, datorită datelor și dispozițiilor pe care le conțin se exclud reciproc, inconciliabilitatea hotărârilor trebuind să privească dispozitivele hotărârilor supuse revizuirii.

S-a mai reținut că există acest caz de revizuire atunci când hotărârile se referă la același făptuitor și la fapte diferite săvârșite în aceeași zi, la aceeași oră, dar în localități diferite, când sunt evidente aspectele inconciliabile legate de plasarea în spațiu a făptuitorului care nu se putea afla în două locuri diferite în același timp.

Instanța de fond a mai constatat că, din starea de fapt reținută în sarcina petentului prin cele două hotărâri judecătorești, rezultă că infracțiunile de contrabandă pentru care revizuientul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Arad, au fost comise în data de 03 decembrie 2009, respectiv 05 iunie 2010, iar infracțiunile de dare de mită, contrabandă și aderare la un grup infracțional organizat, pentru care petentul a fost condamnat prin sentința penală nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, au fost comise în perioada noiembrie - decembrie 2010.

Ca atare, s-a constatat că nu este vorba de hotărâri judecătorești care nu se pot concilia, faptele pentru care petentul a fost condamnat prin aceste hotărâri fiind comise la diferite perioade de timp.

În ce privește criticile de fapt invocate de petent, cum că i-au fost stabilite pedepse privative de libertate fără a se ține cont de o individualizare judicioasă cât și o aplicare temeinică a legii penale, în ceea ce privește cuantumul pedepsei vis-a-vis de activitatea concretă infracțională, instanța a constatat că acestea nu sunt susceptibile de a fi încadrate în cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 C. proc. pen.

Împotriva sentinței penale nr. 165/PI din 20 octombrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, a declarat apel, în termen, revizuientul O.C.M., solicitând admiterea cererii de revizuire, deoarece există două hotărâri judecătorești penale care nu se pot concilia în latura penală.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor aduse de revizuientul O.C.M., dar și în conformitate cu dispozițiile art. 417 C. proc. pen., în afara temeiurilor invocate și a cererilor formulate, prin analiza cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept și de drept, înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Prin sentința penală apelată, instanța de fond a reținut că, prin cererea de revizuire, condamnatul susținea că nu s-a procedat la o individalizare judicioasă a pedepselor, în realitate, cele două hotărâri vizând fapte săvârșite în perioade de timp diferite.

Se constată că hotărârea dată este legală și temeinică. Condamnatul a invocat că sentința penală nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Arad în Dosarul nr. 10579/55/2010 și sentința penală nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 820/59/2011*/al conțin dispoziții inconciliabile, în ceea ce privește latura penală, instanța de fond reținând, în mod corect că faptele pentru care petentul a fost condamnat prin aceste hotărâri au fost comise la diferite perioade de timp, faptele vizate de sentința penală nr. 1026 din data de 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Arad fiind comise la datele de 03 decembrie 2009, respectiv 06 mai 2010, iar cele reținute în sarcina petentului prin sentința penală nr. 35/PI din data de 29 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara fiind comise la datele de 16/17 noiembrie 2010 și 22 decembrie 2010.

Înalta Curte mai constată că instanța de fond a examinat, în concret și detaliat, fiecare din împrejurările invocate de petent prin cererea de revizuire și a apreciat că, raportat la dispozițiile art. 453 lit. e) C. proc. pen., hotărârile sunt inconciliabile când, datorită datelor și dispozițiilor pe care le conțin se exclud reciproc.

S-a mai reținut că există acest caz de revizuire atunci când hotărârile se referă la același făptuitor și la fapte diferite săvârșite în aceeași zi, la aceeași oră, dar în localități diferite, când sunt evidente aspectele inconciliabile legate de plasarea în spațiu a făptuitorului care nu se putea afla în două locuri diferite în același timp sau dacă pentru aceeași faptă ar fi fost trimis separat în judecată și ar fi fost condamnat prin două hotărâri diferite.

Din verificarea actelor dosarului, instanța fondului a reținut că aspectele arătate de petent nu se pot încadra la dispozițiile legale invocate.

În acest context, instanța sesizată cu soluționarea cererii de revizuire a procedat corect, nefiind îndeplinite astfel dinspozițiile art. 459 alin. (5) C. proc. pen.

Față de cele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul O.C.M. împotriva sentinței penale nr. 165/PI din 20 octombrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., apelantul revizuient va fi obligat la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul O.C.M. împotriva sentinței penale nr. 165/PI din 20 octombrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă apelantul revizuient la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2015.