ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2214/2016

Decizia nr. 2214/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC "A." SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, anularea în tot a Deciziei nr. 136760 din 03 septembrie 2012, cu consecința anulării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 136153 din 03 iulie 2012 și a constatării legalității desfășurării procedurii de licitație publică aferentă contractului de lucrări nr. 10788 din 04 iulie 2009 privind "Reabilitarea stației de tratare Câmpia Turzii" și, în consecință, înlăturarea corecției financiare de 25% din valoarea actului adițional nr. 3 din 02 septembrie 2011 la contractul de achiziție publică nr. 10788 din 04 iulie 2009 (958.210.99 lei), respectiv 239.552.50 lei.

Soluția primei instanțe

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 539 din 7 noiembrie 2014, a respins cererea formulată de reclamanta SC "A." SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, ca neîntemeiată.

În motivarea sentinței, instanța a reținut, în esență că împrejurările invocate de reclamantă pentru justificarea încheierii actului adițional la contractul nr. 10788 din 4 iulie 2009, nu pot fi apreciate ca fiind imprevizibile în sensul dispozițiilor art. 122 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Împrejurările invocate în privința obiectivelor - Stația de tratare Turda și Priza de apă Hașdeu nu pot avea caracterul unor circumstanțe excepționale și nu întrunesc condițiile impuse de dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, reclamanta încălcând astfel, dispozițiile art. 19.1 din contractul nr. 10788 din 4 iulie 2009, precum și dispozițiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 539 din 7 noiembrie 2014 a Curții de Apel Cluj a declarat recurs reclamanta SC "A." SA, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în urma rejudecării, pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Prin criticile formulate se susține, în esență, că instanța de fond a aplicat greșit legislația incidentă speței și nu a observat că întreaga procedură de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încalcă principiul bunei-credințe, care trebuie să guverneze raporturile fiscale, potrivit dispozițiilor art. 12 C. proc. fisc. Se mai arată că societatea, în calitate de autoritate contractantă, a respectat întocmai dispozițiile art. 252 lit. j) coroborate cu cele ale art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că valoarea actului adițional încheiat pentru lucrările suplimentare nu depășește valoarea legală din contractul de finanțare și Devizul General, cap. 5 - 3 - Cheltuieli diverse și neprevăzute.

Ca urmare, s-a acționat cu respectarea legii, urmărind îndeplinirea dezideratului de accelerare a absorbției de fonduri europene în numele României, cu respectarea tuturor prevederilor legale, fiind nefondată aplicarea corecției financiare pentru actul adițional nr. 3 din 2 septembrie 2011, împrejurările ce au determinat încheierea actului adițional având caracter excepțional, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. Intimata - pârâtă nu a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamanta SC A.

Procedura filtru

În procedura filtru, reglementată de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., s-a verificat îndeplinirea condițiilor de formă a recursului în raport de dispozițiile art. 493 pct. 3 C. proc. civ., fiind întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raport ce a fost comunicat părților, iar prin încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2015, având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a fost admis în principiu recursul declarat de reclamanta SC A., părțile urmând a fi citate în ședință publică.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în limitele criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, se constată că recursul este nefondat

Astfel, recurenta-reclamantă a fost beneficiara Contractului de Finanțare nr. 91757 din 23 septembrie 2008, iar la data de 4 iulie 2009 a încheiat contractul nr. 10788 - "Reabilitarea stației de tratare Câmpia Turzii" din cadrul proiectului "Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare în regiunea Turda - Câmpia Turzii.

Ulterior, la data de 2 septembrie 2011 recurenta - reclamantă a încheiat Actul adițional nr. 3 la contractul de lucrări nr. 10788 din 4 iulie 2009, act adițional prin care au fost stabilite lucrări suplimentare fiind mărită valoarea contractului de la 7.370845 la 8.329.057 lei. Prin nota justificativă anexată actului adițional, se arată că lucrările suplimentare s-au datorat unor lucrări neprevăzute.

Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 136153 din 3 iulie 2012, s-a stabilit că SC A. a încălcat prevederile art. 19.1 din contractul nr. 10788 din 4 iulie 2009 precum și prevederile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, corecția financiară aplicabilă fiind în procent de 25% din valoarea actului adițional la contractul de achiziție publică nr. 10788 din 4 iulie 2009, respectiv 239.552,50 lei.

Prin Decizia nr. 136760 din 3 septembrie 2012, emisă de Ministerul Mediului și Pădurilor - Direcția Generală AMPOS Mediu, a fost respinsă contestația formulată de SC A., împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, decizie ce a fost contestată la instanță în raport de dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Prin criticile formulate, recurenta arată, în esență, că lucrările suplimentare ce au făcut obiectul actului adițional nr. 3 din 2 septembrie 2011 au avut caracter imprevizibil, iar instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente.

În raport de situația de fapt și drept ce rezultă din probatoriul administrat în cauză se reține că lucrările suplimentare au vizat Obiectivul - Stația de Tratare Turda și Obiectivul - Priza de apă Hașdate.

Prin Nota justificativă la Actul adițional nr. 3 din 2 septembrie 2012 sunt descrise lucrările suplimentare la cele două obiective și necesitatea efectuării lor.

Fără a relua situația de fapt expusă prin actele contestate și sentința pronunțată în primul ciclu procesual, situație de fapt ce nu a fost contestată de recurentă, se constată că instanța de fond, în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, a reținut corect că împrejurările invocate prin nota justificativă existau înainte de încheierea contractului, neavând un caracter excepțional care să justifice incidența dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.G. nr. 34/2006, Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractelor în cauză, dar lucrările ce au făcut obiectul actului adițional nr. 3/2011 nu au caracter imprevizibil, ținând cont și de dispozițiile art. 19.1 lit. b) din contractul de achiziție prin care părțile au definit "Forța majoră" ca fiind un eveniment sau circumstanță excepțională pe care "Partea nu ar fi putut să o prevadă în mod rezonabil înainte de semnarea Contractului".

În sensul legislației din domeniul achizițiilor publice, circumstanțe imprevizibile pot fi împrejurări/evenimente absolut externe, invincibile, evenimente ce exclud orice culpă a autorității contractante, iar planificarea defectuoasă a lucrărilor sau erorile de proiectare nu intră în categoria circumstanțelor imprevizibil.

Împrejurările neprevăzute, enumerate prin nota justificativă, respectiv Schimbarea amplasamentului rezervor de 1500 mc, la Stația de tratare Turda, datorită spațiului insuficient, din poziția prevăzută inițial; realizarea instalațiilor de detecție efracție și semnalizare incendiu aferente Pavilionului administrativ care nu au fost prevăzute în caietele de sarcini; demolarea obiectivului 4 - incintă compresor, în documentația de atribuire fiind solicitată reabilitarea incintei; consolidarea malurilor la Obiectivul - Priza de apă Hașdeu, măsuri necesare pentru stoparea transportului de materiale aluvionare etc, nu pot avea caracter "excepțional, invincibil", în sensul dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, planificarea defectuoasă a lucrărilor, fără a se ține cont de împrejurările de fapt existente anterior încheierii contractului nr. 10788 din 4 iulie 2009, nu poate constitui o împrejurare imprevizibilă, având în vedere și dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Contract, considerentele expuse de instanța de fond fiind susținute în probatoriul administrat în cauză.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., hotărârea recurată fiind dată cu respectarea normelor de drept material incidente, motiv pentru care în temeiul art. 496(1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC "A. SA Turda împotriva Sentinței civile nr. 539 din 07 noiembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC "A. SA Turda împotriva Sentinței civile nr. 539 din 07 noiembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2016.

Procesat de GGC - GV