ÎCCJ, decizie (scj.ro #85571)

Infracțiune.

Unitate

naturală.

Infracțiune continuată.

Trafic de influență

Purtarea unor discuții repetate cu mai multe persoane aflate împreună,

urmate de primirea unor foloase de la acestea în același timp și loc, nu

atribuie faptei semnificația unei infracțiuni continuate de trafic de

influență, caracterizată prin săvârșirea repetată a unor acțiuni care prezintă,

fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, ci constituie o unitate

naturală de infracțiune; această unitate nu este incompatibilă cu existența

unei pluralități de acte materiale, cu condiția ca acestea, considerate în

ansamblul lor, prin legătura firească dintre ele, să alcătuiască o singură

acțiune în vederea aceluiași rezultat.

Completul de 9 judecători, decizia nr.

604 din  8 decembrie 2003

Prin sentința penală nr. 338 din 2 decembrie 1999, inculpatul B.C. a fost

condamnat, între altele, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută

în art. 257, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța a reținut că, în luna martie 1998, după discuții repetate purtate, cu

aceleași ocazii, cu persoane din două familii, inculpatul a pretins și apoi a

primit, în aceeași zi, de la 13 membri ai acelor familii, suma de 64 de

milioane de lei și alte bunuri, pentru a-i ajuta să obțină vize pentru ședere

în străinătate, susținând că  are influență asupra unor funcționari de la

ambasada țării respective.

Prin decizia penală nr. 372 din 23 august 2000, Curtea de Apel Galați a admis

apelul inculpatului, a înlăturat aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a redus

pedeapsa aplicată inculpatului și a dispus suspendarea condiționată a

executării acesteia.

Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs, cu motivarea că pedeapsa

aplicată este prea ușoară, iar suspendarea executării nu se justifică.

Prin decizia nr. 4552 din 25 octombrie 29001, Curtea Supremă de Justiție,

secția penală, a admis recursul, a casat decizia atacată și a menținut

hotărârea primei instanțe.

În cauză s-a declarat recurs în anulare, cu motivarea, între altele, că

infracțiunea de trafic de influență nu a fost săvârșită în formă continuată.

Recursul în anulare este fondat.

Din situația de fapt corect reținută de instanțe, rezultă că inculpatul a

săvârșit mai multe acte materiale, în unicul scop de a trafica presupusa sa

influență asupra unor funcționari de ambasadă, în favoarea membrilor celor două

familii, cu aceeași promisiune de a le obține  pe pașapoarte vize de

ședere temporară.

Discuțiile repetate avute de inculpat cu  reprezentanți ai celor două

familii, veniți împreună la domiciliul său, urmate de primirea banilor și

bunurilor de la cele 13 persoane, cu același prilej, acțiuni considerate de

prima instanță, ca și de cea de recus, ca fiind componente ale infracțiunii

continuate de trafic de influență, nu au, în realitate, semnificația unor

acțiuni autonome, în sensul prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Activitățile menționate ale inculpatului au urmărit un singur rezultat, având

la bază o unică formă de vinovăție, scurtele întreruperi în desfășurarea

activității infracționale, ocazionate de primele discuții, urmate de verificarea

pașapoartelor de către inculpat și apoi de primirea foloaselor fiind

determinate de natura infracțiunii, în condițiile speței; ele trebuie

considerate în ansamblul lor, sunt legate între ele în mod natural,

alcătuind  o singură acțiune și, ca atare, reprezintă o unitate naturală

de infracțiune, iar nu o infracțiune continuată de trafic de influență.

În consecință recursul în anulare a fost admis, au fost casate hotărârile

atacate, s-a schimbat încadrarea juridică din prevederile art. 257, cu

aplicarea art. 41 alin. (2), în cele ale art. 257 C. pen., și s-a dispus

condamnarea inculpatului potrivit noii încadrări.