ÎCCJ, decizie (scj.ro #85571)

Infracțiune. Unitate naturală. Infracțiune continuată. Trafic de influență Purtarea unor discuții repetate cu mai multe persoane aflate împreună, urmate de primirea unor foloase de la acestea în același timp și loc, nu atribuie faptei semnificația unei infracțiuni continuate de trafic de influență, caracterizată prin săvârșirea repetată a unor acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, ci constituie o unitate naturală de infracțiune; această unitate nu este incompatibilă cu existența unei pluralități de acte materiale, cu condiția ca acestea, considerate în ansamblul lor, prin legătura firească dintre ele, să alcătuiască o singură acțiune în vederea aceluiași rezultat.

Completul de 9 judecători, decizia nr. 604 din 8 decembrie 2003 Prin sentința penală nr. 338 din 2 decembrie 1999, inculpatul B.C. a fost condamnat, între altele, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută în art. 257, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța a reținut că, în luna martie 1998, după discuții repetate purtate, cu aceleași ocazii, cu persoane din două familii, inculpatul a pretins și apoi a primit, în aceeași zi, de la 13 membri ai acelor familii, suma de 64 de milioane de lei și alte bunuri, pentru a-i ajuta să obțină vize pentru ședere în străinătate, susținând că are influență asupra unor funcționari de la ambasada țării respective. Prin decizia penală nr. 372 din 23 august 2000, Curtea de Apel Galați a admis apelul inculpatului, a înlăturat aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a redus pedeapsa aplicată inculpatului și a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia.

Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs, cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea ușoară, iar suspendarea executării nu se justifică. Prin decizia nr. 4552 din 25 octombrie 29001, Curtea Supremă de Justiție, secția penală, a admis recursul, a casat decizia atacată și a menținut hotărârea primei instanțe. În cauză s-a declarat recurs în anulare, cu motivarea, între altele, că infracțiunea de trafic de influență nu a fost săvârșită în formă continuată. Recursul în anulare este fondat. Din situația de fapt corect reținută de instanțe, rezultă că inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale, în unicul scop de a trafica presupusa sa influență asupra unor funcționari de ambasadă, în favoarea membrilor celor două familii, cu aceeași promisiune de a le obține pe pașapoarte vize de ședere temporară.

Discuțiile repetate avute de inculpat cu reprezentanți ai celor două familii, veniți împreună la domiciliul său, urmate de primirea banilor și bunurilor de la cele 13 persoane, cu același prilej, acțiuni considerate de prima instanță, ca și de cea de recus, ca fiind componente ale infracțiunii continuate de trafic de influență, nu au, în realitate, semnificația unor acțiuni autonome, în sensul prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Activitățile menționate ale inculpatului au urmărit un singur rezultat, având la bază o unică formă de vinovăție, scurtele întreruperi în desfășurarea activității infracționale, ocazionate de primele discuții, urmate de verificarea pașapoartelor de către inculpat și apoi de primirea foloaselor fiind determinate de natura infracțiunii, în condițiile speței; ele trebuie considerate în ansamblul lor, sunt legate între ele în mod natural, alcătuind o singură acțiune și, ca atare, reprezintă o unitate naturală de infracțiune, iar nu o infracțiune continuată de trafic de influență. În consecință recursul în anulare a fost admis, au fost casate hotărârile atacate, s-a schimbat încadrarea juridică din prevederile art. 257, cu aplicarea art. 41 alin. (2), în cele ale art. 257 C. pen., și s-a dispus condamnarea inculpatului potrivit noii încadrări.