ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2528/2016

Decizia nr. 2528/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare:

(i) anularea Ordinului MECS nr. 4.758 din 13 august 2015, precum și anularea tuturor actelor subsecvente;

(ii) suspendarea Ordinului MECS nr. 4.758 din 13 august 2015 până la soluționarea definitivă a cauzei;

(iii) obligarea pârâtelor la repararea pagubei cauzate, constând în prejudiciul material și despăgubiri morale;

(iv) obligarea pârâtelor la emiterea unui nou ordin, cu respectarea dispozițiilor legale;

(v) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 23 martie 2016, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'' a depus la dosar cerere de intervenție în interesul pârâților, solicitând respingerea acțiunii introductive, în principal ca inadmisibilă, în subsidiar, ca nefondată, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANCSI și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 12 mai 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'' ca inadmisibilă în principiu, reținând, în esență, că intervenientul nu a indicat în concret care ar fi prejudiciul care s-ar putea crea, în ipoteza pronunțării unei hotărâri în defavoarea părții pentru care a intervenit, nejustificând, astfel, interesul personal în formularea cererii.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'', solicitând casarea acesteia, în sensul admiterii în principiu a cererii de intervenție în interesul pârâților și trimiterea cauzei la aceeași instanță spre continuarea judecății.

În motivarea căii de atac, s-a susținut că cererea de intervenție îndeplinește condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 63 din Noul C. proc. civ., iar apelantul justifică un interes personal și actual, în condițiile în care actul administrativ generator al litigiului a fost emis în baza unei documentații întocmite de acesta, documentație ce justifică prin ea însăși interesul legitim al apelantului de a interveni în proces și a demonstra lipsa oricărui fundament legal/real al acțiunii reclamantului.

Apelantul are interes pentru a interveni în judecarea cauzei și a dovedi că reclamantul nu are calitate procesuală activă, în condițiile în care se dezbate reorganizarea fostului I.C.A.S. și acordarea personalității juridice Institutului "B.", precum și alegerea unui nou Consiliul Științific și al unui nou Președinte, desfășurarea procesului fără participarea apelantului ar periclita asigurarea unei apărări corespunzătoare a pârâților, iar o posibilă admitere a acțiunii ar bloca pentru o perioadă funcționarea instituției apelante.

4.1. Intimata Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea apelului, argumentând, în esență, că este justificat interesul legitim al Institutului pentru a interveni în cauză, în condițiile în care actul administrativ care a generat prezentul litigiu a fost emis pe baza unei documentații care, potrivit prevederilor legale, a fost întocmită de Institut.

Desfășurarea procesului fără participarea Institutului nu ar asigura un cadru procesual corect și o apărarea corespunzătoare pentru intimată, iar o posibilă admitere a acțiunii ar conduce la imposibilitatea executării hotărârii instanței, în condițiile în care reclamantul nu mai este angajatul Institutului.

4.2. La rândul său, intimatul A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, ca neîntemeiat, argumentând, în esență, că Institutul nu a dovedit existența unui interes personal, care constă în apărarea unui drept sau interes propriu, suplimentar dreptului părții pentru care a intervenit.

Cererea de chemare în judecată urmează a se soluționa în contradictoriu cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în calitate de emitent al actelor a căror anulare se solicită, precum și cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, care a avizat actele în prealabil.

Examinând argumentele părților, raportat la înscrisurile cauzei și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată recursul fondat și îl va admite, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 61 alin. (3) Noul C. proc. civ., intervenientul accesoriu sprijină apărarea uneia din părți.

Pentru ca cererea sa să fie admisă în principiu, terțul intervenient trebuie să justifice însă un interes propriu, anume faptul că drepturile sale ar putea fi afectate prin pronunțarea unei hotărâri defavorabile părții pentru care intervine.

Înalta Curte apreciază că mod greșit instanța de fond a reținut, în speța de față, că titularul cererii de intervenție accesorie nu justifică un interes personal, în raport de obiectul cererii deduse judecății și circumstanțele acesteia.

Astfel, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul A. a solicitat anularea Ordinului MECS nr. 4.758 din 13 august 2015, prin care a fost aprobată componența Consiliului de administrație al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'', criticând, în esență, faptul că nu face parte din acest Consiliu.

Reclamantul a mai solicitat anularea tuturor actelor subsecvente, anume hotărârile consiliului de administrație al Institutului, inclusiv regulamentul de organizare și funcționare a consiliului științific.

Este evident, în aceste condiții, că petentul Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'' justifică un interes personal, concret, în participarea la judecată, în calitate de intervenient accesoriu, în condițiile în care orice hotărâre favorabilă reclamantului și defavorabilă pârâților ar avea efect direct în ceea ce privește organizarea și funcționarea Institutului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (2) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului și casarea încheierii atacate, în sensul admiterii în principiu a cererii de intervenție accesorie în interesul pârâților, formulată de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.''.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de petentul Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.'' împotriva încheierii din 12 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și, rejudecând, admite în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "B.''.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED