ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 913/2017

Decizia nr. 913/2017 Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Împotriva Deciziei nr. 1252 din data de 18 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, reclamanta A. a declarat recurs. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 24 martie 2017 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de judecată CF 5. În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc.

civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 10 aprilie 2017, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză. Conform dovezilor de înmânare aflate la filele 17-18din dosar, raportul a fost comunicat la data de recurentei-reclamante la data de 18 aprilie 2017, iar intimatei-pârâte la data de 19 aprilie 2017. La data de 28 aprilie 2017 recurenta-reclamantă A. a transmis, prin fax, punct de vedere cu privire la raport, arătând că recursul este admisibil întrucât dispozițiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. lasă loc de interpretări, iar dreptul de a exercita calea de atac nu poate fi suprimat. A menționat, de asemenea, că excluderea de la controlul judecătoresc determină o încălcare a accesului liber la justiție, iar prin exercitarea căii de atac a recursului se respectă exigențele dreptului consacrat de art. 21 alin. (1) și alin. (2) și art. 129 din Constituție.

Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele: Prin Decizia nr. 1252 din data de 18 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a fost admis apelul declarat de pârâta B. împotriva sentinței civile nr. 2135/C din data de 3 decembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă, fiind schimbată, în parte, sentința, în sensul că a fost respins, ca neîntemeiat, capătul principal de cerere având ca obiect obligarea pârâtei de a emite pe numele reclamantei o hotărâre de titularizare.

A fost menținută soluția pronunțată cu privire la capătul de cerere privind acordarea daunelor interese moratorii în cuantum de 50 lei, pentru fiecare zi de întârziere a punerii în executare a sentinței civile nr. 730/C din 19 iunie 2013. Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv conflict de muncă, se reține incidența în speță a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind N.C.P.C., care stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Referitor la aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 C. muncii. Astfel, coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că Decizia nr. 1252 din data de 18 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., raportat la prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 1252 din data de 18 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2017.