ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 51/2017

Decizia nr. 51/2017 Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc.

civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Prin Încheierea nr. 392/A din data de 16 iunie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a luat act și a constatat renunțarea contestatoarei A. la judecata contestației în anulare formulate împotriva Deciziei nr. 299/A din 9 mai 2016 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/102/2015 . Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea A. a formulat la data de 19 iulie 2016, în termen legal, recurs , arătând că în mod eronat a solicitat instanței învestite cu soluționarea contestației în anulare să ia act de renunțarea sa la judecata căii de atac, motivând că nu a avut reprezentarea exactă a consecințelor renunțării la judecată și precizând că înțelege să revină asupra renunțării.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 4 august 2016 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de judecată CF 5. În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2)C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 10 noiembrie 2016, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză. Conform dovezilor de înmânare aflate la filele 24-25 din dosar, raportul a fost comunicat părților la data de 17 noiembrie 2016. Recurenta-contestatoare a depus la dosar punct de vedere cu privire la raport, arătând că înțelege să își întemeieze recursul pe dispozițiile art. 406 alin. (1) și alin. (6) C. proc.

civ., raportat la art. 1206 și următoarele C. civ., considerând că este posibilă revenirea asupra renunțării la judecată, întrucât instanța învestită cu judecarea contestației în anulare doar a consemnat manifestarea de voință în caietul grefierului, fără a exista o declarație de renunțare propriu-zisă. A arătat, de asemenea, că instanța avea obligația de a acorda un termen de judecată pentru a solicita părții adverse punctul de vedere față de renunțarea la judecată, conform prevederilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. A solicitat admiterea recursului și aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (6) și (7) C. proc. civ., respectiv fixarea unui termen de judecată pe fond, în vederea soluționării căii de atac.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 12 ianuarie 2017, în complet de filtru, fără citarea părților. Analizând recursul, a priori sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute, sub sancțiunea nulității, de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d)C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac și dezvoltarea lor,iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ.,recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. În ceea ce privește cererea de recurs, se constată că aceasta nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ. În speță, nu se poate considera că afirmațiile recurentei din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate,conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc.

civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. Simplele afirmații ale recurentei în sensul că în mod eronat a declarat că renunță la judecată și a solicitat instanței să ia act de renunțarea la judecata contestației în anulare și că nu a avut reprezentarea exactă a consecințelor renunțării, motiv pentru care înțelege să revină asupra renunțării sale , nu constituie o critică de nelegalitate încadrabilă în vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc.

civ. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății. În aceste condiții, având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică care să poată fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv aceea a anulării căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Încheierii nr. 392/A din data de 16 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă . Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 ianuarie 2017.