ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 763/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 763/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 763/2017
Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C.
proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit
cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat
în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției
fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte
constată următoarele:
Prin recursul declarat
la data de 15 februarie 2017
împotriva
încheierii din data
de 9 februarie 2017
a Curții de Apel București, secția a IV-a
civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2015
,
recurenta a
invocat faptul că încheierea este contrară
dispozițiilor art.
1, art. 11 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21, art. 24,
art. 52 alin. (1) și (3), art. 57, art. 124 alin. (2), art. 126, art. 131-
art. 134, art. 146, 148 alin. (1) și (2) și art. 154 din
Constituția României.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23
februarie 2017 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului
de judecată CF 5.
În aplicarea
dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la data de 2 martie 2017 a
fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a
recursului,
prin
raport constatându-se că recursul nu este admisibil.
Prin rezoluția din 6 martie 2017,
completul de filtru CF5, constatând că sunt întrunite condițiile art.
493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile
din cauză.
Conform dovezilor de înmânare aflate
la filele 26-33 din dosar, raportul a fost comunicat la data de 9 martie 2017.
Părțile nu
au formulat puncte de vedere cu privire la raport.
Prin rezoluția
din data de 23 martie 2017, s-a fixat termen pentru judecarea cauzei la data de
11 mai 2017, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,
fără citarea părților.
Examinând recursul,
în raport de
excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei
analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1)
C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru
următoarele considerente:
P
rin încheierea din data de 9 februarie 2017
pronunțată de Curtea de Apel București, cauza a fost
înaintată la completul imediat următor, în vederea
soluționării cererii de recuzare formulată de petenta A. în Dosarul
nr. x/1/2015, având ca obiect cererea de strămutare a Dosarului nr. x/302/2015
al Judecătoriei sectorului 5 București.
Înalta Curte constată
că
recursul
este exercitat împotriva unei încheieri premergătoare cu caracter
preparatoriu, în sensul prevederilor art. 235 C. proc. civ., încheiere de
ședință prin care cauza a fost înaintată la completul
imediat următor, în vederea soluționării unei cereri de
recuzare.
Potrivit
dispozițiilor art. 466 alin. (4) C. proc. civ., împotriva încheierilor
premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară
de cazul când legea dispune altfel.
De asemenea, conform
prevederilor art. 494 C. proc. civ., dispozițiile de procedură
privind judecata în primă instanță și în apel se
aplică în instanța de recurs în măsura în care nu sunt
potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.
În
consecință, ca regulă, încheierile de ședință
premergătoare pot fi atacate odată cu fondul, cu aceeași cale de
atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii
judecătorești prin care cauza a fost soluționată.
În speță,
din verificările efectuate în sistemul informatic Ecris, a reieșit
faptul că, la data promovării căii de atac, nu era încă
soluționată cererea de strămutare în care a fost
pronunțată încheierea atacată.
De altfel, potrivit
dispozițiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea asupra
strămutării se dă fără motivare și este
definitivă.
Totodată, potrivit art. 483 alin.
(1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii,
fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile
expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
În raport de
dispozițiile
art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora
sunt hotărâri definitive (...) orice alte hotărâri care, potrivit
legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, interpretând per a contrario prevederile
art. 483 C. proc. civ., reiese că hotărârea pronunțată în
soluționarea unei cereri de strămutare nu poate fi atacată cu
recurs, fiind definitivă.
Față
de cele menționate, se constată că încheierea din data de
9 februarie
2017
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,
nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.
Pentru considerentele expuse, Înalta
Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 9 februarie 2017
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a
civilă.
Fără
cale de atac.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 11 mai 2017.