ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 763/2017

Decizia nr. 763/2017 Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Prin recursul declarat la data de 15 februarie 2017 împotriva încheierii din data de 9 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2015 , recurenta a invocat faptul că încheierea este contrară dispozițiilor art. 1, art. 11 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21, art. 24, art. 52 alin. (1) și (3), art. 57, art. 124 alin. (2), art. 126, art. 131- art. 134, art. 146, 148 alin. (1) și (2) și art. 154 din Constituția României.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 februarie 2017 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de judecată CF 5. În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la data de 2 martie 2017 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil. Prin rezoluția din 6 martie 2017, completul de filtru CF5, constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile din cauză. Conform dovezilor de înmânare aflate la filele 26-33 din dosar, raportul a fost comunicat la data de 9 martie 2017. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raport.

Prin rezoluția din data de 23 martie 2017, s-a fixat termen pentru judecarea cauzei la data de 11 mai 2017, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților. Examinând recursul, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente: P rin încheierea din data de 9 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, cauza a fost înaintată la completul imediat următor, în vederea soluționării cererii de recuzare formulată de petenta A. în Dosarul nr. x/1/2015, având ca obiect cererea de strămutare a Dosarului nr. x/302/2015 al Judecătoriei sectorului 5 București.

Înalta Curte constată că recursul este exercitat împotriva unei încheieri premergătoare cu caracter preparatoriu, în sensul prevederilor art. 235 C. proc. civ., încheiere de ședință prin care cauza a fost înaintată la completul imediat următor, în vederea soluționării unei cereri de recuzare. Potrivit dispozițiilor art. 466 alin. (4) C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. De asemenea, conform prevederilor art. 494 C. proc. civ., dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică în instanța de recurs în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.

În consecință, ca regulă, încheierile de ședință premergătoare pot fi atacate odată cu fondul, cu aceeași cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii judecătorești prin care cauza a fost soluționată. În speță, din verificările efectuate în sistemul informatic Ecris, a reieșit faptul că, la data promovării căii de atac, nu era încă soluționată cererea de strămutare în care a fost pronunțată încheierea atacată. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă. Totodată, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

În raport de dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora sunt hotărâri definitive (...) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, interpretând per a contrario prevederile art. 483 C. proc. civ., reiese că hotărârea pronunțată în soluționarea unei cereri de strămutare nu poate fi atacată cu recurs, fiind definitivă. Față de cele menționate, se constată că încheierea din data de 9 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 9 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 mai 2017.