ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3449/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3449/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 3449/2016
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia contestată
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1842 din 9 iunie 2016, a respins contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 7 din 19 ianuarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă, reținând că susținerile părții, în sensul că respectiva soluția este nelegală, , nu pot fi încadrate în motivele prevăzute expres de art. 317 și 318 C. proc. civ., ținând cont, totodată, că demersul judiciar nu este motivat și de prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.
Contestația în anulare exercitată
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea A., invocând prevederile art. 317 alin. (1) și art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, contestatoarea a susținut că în mod greșit s-a apreciat că cererea sa este inadmisibilă și faptul că nu ar fi fost motivată, în condițiile în care a solicitat chiar comunicarea respectivei decizii care însă nu s-a realizat până la soluționarea Dosarului nr. x/1/2016.
În concluzie, a solicitat admiterea contestației în anulare.
Apărarea intimatului
Prin întâmpinare, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Vâlcea a solicitat respingerea contestației în anulare, arătând că în cauză nu ne afăm în prezența vreunui caz din cele prevăzute de art. 317 alin. (1) și art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea atacată fiind legală.
II. Considerațiile Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Examinând admisibilitatea contestației, Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplinește condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 317-318 C. proc. civ.
Argumentele de fapt și de drept relevante
Prevederile art. 317-321 C. proc. civ. reglementează contestația în anulare ca pe o cale de atac de retractare, nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 317 și 318.
Conform art. 321 din același cod, nu se poate face o nouă contestație pentru motive ce au existat la data celei dintâi.
Potrivit dispozițiilor art. 317 C. proc. civ., care reglementează contestația în anulare de drept comun:
„(1) Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Reglementând contestația în anulare specială, art. 318 C. proc. civ., stabilește cazurile în care poate fi formulată această contestație:
„(1) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Se constată astfel că în cadrul contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior.
În speță, contestatoarea a exercitat această cale atac împotriva deciziei nr. 1842 din 9 iunie 2016, prin care, la rândul său, a fost respinsă ca inadmisibilă o contestație în anulare împotriva deciziei nr. 7 din 19 ianuarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, fără să indice nicio împrejurare de fapt sau de drept care să poată fi încadrată în cazurile de contestație în anulare prevăzute de lege.
Prin urmare, neputând fi identificate critici care să atragă incidența prevederilor art. 317 sau art. 318 C. proc. civ., se constată că nu este întrunită niciuna dintre ipotezele juridice reglementate de aceste texte de lege.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 320 alin. (3) din același cod, „hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată”.
În cauza dedusă judecății se atacă cu contestație în anulare o hotărâre pronunțată tot în contestație în anulare, ceea ce, de asemenea, este inadmisibil, partea neavând deschisă o asemenea cale de atac.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse , în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 1842 din 9 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2016.