ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2077/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2077/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Decizia nr. 2077/2017
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
La data de 12 mai 2017, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr. x/1/2017, s-a înregistrat cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 440 din 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2010.
Hotărârea supusă revizuirii
Prin decizia nr. 440 din 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2010 s-a respins recursul declarat de Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului împotriva sentinței nr. 3795 din 29 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Cererea de revizuire
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de revizuire A.
S-a solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a deciziei nr. 440 din 23 februarie 2016, în sensul admiterii recursului împotriva sentinței nr. 3795 din 29 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiat și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, s-a apreciat de către revizuent că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
În drept, cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispozițiile art. 509, 511, 513 alin. (1) C. proc. civ.
La data de 12 mai 2017, revizuentul a depus la dosar precizări cu privire la calitatea sa procesuală activă în promovarea cererii de revizuire, deși în stadiul procesual al fondului și al recursului, a avut calitate procesuală activă Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Apărările intimaților
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-au invocat excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului și inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Totodată, s-au făcut precizări cu privire la reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2017, denumirea actuală a acestuia fiind Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
Considerentele și soluția Înaltei Curți
Deși revizuentul a invocat prevederile noului C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în cauză, se aplică principiul general introdus prin art. 24-25 din noul C. proc. civ. și de art. 3 din Legea nr. 76/2012, respectiv al aplicării noilor norme numai proceselor și executărilor silite începute ulterior intrării în vigoare.
Or, reținând că dosarul în care a fost pronunțată hotărârea atacată a fost înregistrat pe rolul instanțelor la data de 24 august 2010, Înalta Curte constată că, în fapt, motivele cererii de revizuire se circumscriu dispozițiilor art. 322 din C. proc. civ. de la 1865.
Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile în vederea suspendării judecății în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că, după rămânerea cauzei în pronunțare, dar înainte de terminarea ședinței de judecată și de etapa deliberărilor, prin întâmpinarea depusă la dosar din partea intimatului Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând cu precădere condițiile de formă ale cererii de revizuire sancționate cu nulitatea, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (1) coroborat cu art. 112 alin. (1) pct. 6 și art. 133 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire, trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității semnătura părții.
Or, constată Înalta Curte că, în cauză, cererea de revizuire formulată prin avocat B. nu cuprinde semnătura acestuia și, deși prin citația emisă la sediul ales i-a fost pusă în vedere părții să complinească această lipsă, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (2) C. proc. civ., aceasta nu s-a conformat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 326 alin. (1) raportat la dispozițiile art. 133 alin. (1) C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 440 din 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2010.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 iunie 2017.