Decizia nr. 106/2017 — ÎCCJ — cale de atac împotriva sentinței nr. 115/1997 a Tribunalului Botoșani

Circumstanțele cauzei; 1.1. Prin contestația la executare silită înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, SC A. SRL Botoșani, în contradictoriu cu creditoarea SC B. SA și intimata SC C. SA Botoșani, a solicitat anularea proceselor-verbale de sechestru din 06 martie 1995 și 28 noiembrie 1995, precum și anularea procesului-verbal de vânzare la licitație din 30 martie 1995. Prin sentința civilă nr. 115 din 4 februarie 1997, Tribunalul Botoșani, secția civilă, a respins, ca nefondată, contestația reclamantei SC A. SRL. Prin Decizia nr. 112 din 12 iunie 1997, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul declarat de contestatoarea SC A. SRL împotriva sentinței civile nr. 115 din 4 februarie 1997 a Tribunalului Botoșani, secția civilă, pe care a schimbat-o în sensul că: admite contestația introdusă de apelantă; anulează formele de executare întreprinse de SC B. SA - Sucursala Botoșani - Filiala Săveni, prin procesele-verbale de sechestru din 06 martie 1995 și 28 noiembrie 1995, precum și procesul-verbal de vânzare prin licitație din 30 martie 1995 a bunurilor sechestrate către adjudecatara SC C. SA Botoșani; restabilește situația anterioară actelor de executare anulate și obligă creditoarea SC B. SA - Filiala Botoșani și adjudecatara SC C. SA Botoșani la restituirea către apelanta SC A. SRL Botoșani a bunurilor ce au făcut obiectul executării silite. Prin Decizia nr. 1870 din 12 mai 1998, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de SC A. SRL Botoșani, SC C. SA Botoșani și SC B. SA - Sucursala Botoșani împotriva Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 a Curții de Apel Suceava. 1.

Prin cererea înregistrată la data de 20 mai 2015, sub nr. x/193/2015, pe rolul Judecătoriei Botoșani, astfel cum a fost completată, contestatoarea SC B. SA, în nume propriu și pentru Sucursala Botoșani, în contradictoriu cu intimații D. și B.E.J., E., a formulat contestație la executare împotriva executări silite din Dosarul execuțional nr. x/2015 al B.E.J., E. și a tuturor actelor de executare emise în acest dosar, respectiv al Încheierilor nr. 2 și nr. 3 din 30 aprilie 2015 și a Somației emise la data de 4 mai 2015, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună admiterea contestației la executare, anularea întregii executări silite, respectiv a tuturor formelor și actelor de executare întreprinse de B.E.J., E. în Dosarul de executare nr. x/2015 - încheiere încuviințare, încheiere stabilire cheltuieli, somație de executare, proces-verbal din 26 iunie 2015 - și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. Prin Încheierea din 5 august 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/193/2015, Judecătoria Botoșani a dispus următoarele: (i) respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, invocată de intimatul D., ca rămasă fără obiect; (ii) admite, în parte, contestația la executare completată, formulată de contestatoarea SC B. SA, în nume propriu și pentru Sucursala Botoșani a SC B. SA, în contradictoriu cu intimații D., și B.E.J., E.; (iii) constată ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silită; (iv) dispune anularea întregii executări silite efectuate în Dosarul execuțional nr. x/2015 al B.E.J., E.; (v) respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect; (vi) obligă pe intimatul D. la plata sumei de 1.000 lei către contestatoare cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat; (vii) dispune restituirea către contestatoare, după rămânerea definitivă a prezentei încheieri, a taxei de timbru, în cuantum total de 533,06 lei, achitată către Primăria sectorului 3 București. Împotriva Încheierii din 5 august 2015, pronunțată de Judecătoria Botoșani în Dosarul nr. x/193/2015 a declarat apel intimatul D. Prin Decizia nr. 1196 din 9 decembrie 2015, Tribunalul Botoșani a decis următoarele: (i) respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-intimat D. împotriva Încheierii din 5 august 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/193/2015 al Judecătoriei Botoșani; (ii) în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., reduce cheltuielile de judecată - onorariu avocat - de la suma de 5.501,38 lei - la suma de 1.000 lei; (iii) obligă apelantul să plătească intimatelor suma de 1.266,50 lei - cheltuieli de judecată - taxă de timbru de timbru și onorariu avocat. 2. Cererea de revizuire; Împotriva Deciziei nr. 1196 din 9 decembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, apelantul-intimat D. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., susținând că încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 115/1997, pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. x/1996, modificată în tot prin Decizia civilă nr. 112 din 12 iunie 1997, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/1997, irevocabilă prin Decizia nr. 1870 din 12 mai 1998, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, în Dosarul nr. x/1997. Cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 4 ianuarie 2016 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/1/2016.

Hotărârea prin care a fost soluționată cererea de revizuire; Prin Decizia civilă nr. 848 din 21 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva Deciziei nr. 1196 din 9 decembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, și l-a obligat pe revizuent să plătească intimatei SC B. SA suma de 10.743,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată împotriva hotărârii date în revizuire; Împotriva Deciziei nr. 848 din 21 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/1/2016, a declarat recurs revizuentul D., Dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători la data de 20 octombrie 2016, sub nr. x/1/2016. Recursul a fost formulat în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ., fiind invocate motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți; 5.1. Pregătirea dosarului de recurs; În raport cu dispozițiile art. 17 alin. (3) și (4), coroborat cu art. 15 alin. (2)-(5) și art. 16 din Legea nr. 2/2013: - cererea de recurs a fost comunicată intimaților la data de 04 noiembrie 2016; - intimata SC B. SA a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 29 noiembrie 2016, comunicată recurentului D. la data de 09 decembrie 2016. Prin întâmpinare, intimata: (i) invocă excepția netimbrării recursului, în raport cu dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013; (ii) excepția inadmisibilității recursului, argumentând că dispozițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ. se coroborează cu dispozițiile alin. (5) al aceluiași articol, Completul de 5 Judecători al înaltei Curți de Casație și Justiție putând fi învestit numai cu soluționarea recursurilor îndreptate împotriva unor hotărâri date în revizuirea unor soluții susceptibile de apel sau de recurs; (iii) invocă excepția tardivității recursului; (iv) pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului, ca nefondat. - recurentul D. a depus răspuns la întâmpinare, înregistrat la dosar la data de 19 decembrie 2016. 5.2. Procedura de filtrare a recursului; a) Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului; Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., magistratul-raportor a concluzionat în sensul că, în măsura în care recurentul va depune dovada de achitare a taxei judiciare de timbru și va face dovada exercitării căii de atac în termenul prevăzut de lege, recursul este admisibil în principiu, astfel că, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., completul de filtru poate să pronunțe, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și să fixeze termen de judecată pe fond, cu citarea părților. b) Analiza și comunicarea raportului în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ. La termenul din 30 ianuarie 2017, completul de filtru a analizat raportul și a dispus, prin încheiere, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., comunicarea către părți a raportului, cu mențiune că pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului. Conform procesului-verbal de înmânare aflat la fila 89 a dosarului, raportul a fost comunicat recurentului D. la data de 20 februarie 2017. c) Punctul de vedere al părților asupra raportului; Recurentul D. a depus punct de vedere asupra raportului, solicitând respingerea excepției tardivității și netimbrării recursului. Recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 lei. În privința excepției tardivității, recurentul susține că a transmis cererea de recurs prin poșta electronică la data de 5 iulie 2016 și atașează un înscris prin care tinde să facă dovada în acest sens. Totodată, pentru ipoteza în care se va aprecia că nu a respectat termenul legal, în temeiul art. 185 C. proc. civ., solicită repunerea în termenul de recurs, deoarece în dispozitivul hotărârii atacate nu sunt menționate calea de atac, termenul în care poate fi exercitată calea de atac și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac. d) Examinarea recursului în temeiul art. 493 alin. (5) și (6) C. proc. civ. La termenul de judecată de astăzi, procedând la examinarea recursului în temeiul art. 493 alin. (5) și (6) C. proc. civ., completul de filtru reține aspectele arătate în continuare. Cu privire la admisibilitatea căii de atac; Având în vedere faptul că recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost soluționată o cerere de revizuire formulată pentru hotărâri potrivnice, în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., conform art. 24 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 483 alin. (1) teza finală și art. 513 alin. (6) C. proc. civ., Completul de 5 judecători în materie civilă este competent să soluționeze recursul cu care a fost învestit. Cu privire la obligația de timbrare; Recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei, datorată conform art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, în raport cu motivele invocate prin memoriul de recurs, astfel că este îndeplinită această cerință de admisibilitate, prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. Cu privire la exercitarea recursului în termenul prevăzut de lege; În cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 513 alin. (6) coroborat cu art. 485 C. proc. civ., conform cărora: „Art. 513. - Procedura de judecată; (6) Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători. Termenul de recurs; Art. 485. - (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2) - (4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător. (2) Dacă intimatul nu a invocat prin întâmpinare sau din dosar nu reiese că recursul a fost depus peste termen, el se va socoti în termen.” Din actele dosarului rezultă că decizia recurată a fost comunicată recurentului D. la data de 13 iunie 2016, conform mențiunilor din procesul-verbal de înmânare a hotărârii emis în Dosarul nr. x/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă. Termenul de recurs de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., calculat prin aplicarea art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 14 iulie 2016. Prin punctul de vedere asupra raportului, recurentul susține că a transmis cererea de recurs prin poșta electronică la data de 5 iulie 2016, cu respectarea termenului legal prevăzut de lege. În probațiune, recurentul a atașat un înscris prin care tinde să demonstreze faptul că a transmis actul de procedură prin poșta electronică la data respectivă pe adresa de e-mail. Se constată, însă, că înscrisul respectiv nu conține dovada certă a datei la care cererea de recurs a fost recepționată de către instanță. În schimb, în privința cererii de recurs aflată la fila 2 a dosarului, care a fost transmisă tot prin poșta electronică, la aceeași adresă de e-mail, la data de 18 iulie 2016, mențiunile referitoare la înregistrarea cererii la secția a II-a civilă, a Înaltei Curți de Casație și Justiție atestă cu certitudine faptul că actul a fost primit de către instanță la data de 18 iulie 2016, aceasta fiind data la care se consideră a fi exercitată calea de atac a recursului. În ceea ce privește data la care se consideră a fi îndeplinit actul de procedură transmis prin poșta electronică, sunt relevante considerentele Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017: „25. Curtea observă că cererile trimise prin poșta electronică sau prin fax nu beneficiază de efectele prevăzute de art. 183 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia un act de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. În timp ce art. 183 alin. (3) C. proc. civ. prevede în mod expres că recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de serviciul de curierat rapid sau de serviciul specializat de comunicare servește ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată, în cazul actelor de procedură transmise pe fax sau poștă electronică, nu există o prevedere similară. 26. Problema care se ridică în cazul transmiterii actelor de procedură prin intermediul faxului sau poștei electronice este certitudinea recepționării în termenul legal al acestora de către instanța de judecată. În acest sens sunt și dispozițiile art. 154 alin. (6) coroborat cu art. 241 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora mijlocul de comunicare trebuie să fie apt să asigure atât transmiterea textului, cât și confirmarea primirii lui. 27. Astfel, Curtea apreciază că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică a fost asimilată depunerii personale la instanță și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică este considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanță, iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului. 28. Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu limitează dreptul părților de a comunica cu instanțele judecătorești, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanțelor prin orice mijloace, cu condiția, subînțeleasă, de a o face în termenele și condițiile prevăzute de lege. ” În circumstanțele de fapt expuse anterior, în raport cu data comunicării hotărârii atacate, se constată că recursul a fost declarat la data de 18 iulie 2016 cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., care s-a împlinit, cu aplicarea art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., la data de 14 iulie 2016, astfel că este întemeiată excepția tardivității recursului, fiind incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., text conform căruia: „Art. 185. - Nerespectarea termenului. Sancțiuni; Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.” Pentru considerentele și dispozițiile legale arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., completul de filtru este în unanimitate de acord că este incidentă sancțiunea nulității recursului declarat de D.