ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4497/2010

Asupra recursurilor

penale de față;

Examinând actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Ordonanța nr. 105/P/2009 din 24 martie

2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de executorul judecătoresc F.E. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prevăzută de art. 246, art. 217, art. 208, 209 C. pen.

Totodată, s-a dispus

disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe

lângă Judecătoria Pitești pentru efectuarea actelor de cercetare penală ca

organ competent din punct de vedere material și teritorial sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 217 și art. 209,209 C. pen. de către

numiții R.N., B.A., U.C., N.M., C.A.Ș., G.M., P.Ș., I.F. și N.A.

S-a reținut de către

procuror că la data de 8 decembrie 2008, pe rolul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Pitești, respectiv al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pitești, sub nr. 478/P/2008 și nr. 7419/P/2008, au fost înregistrate plângerile

penale formulate de petiționarele E.C.R.E. și D.E. cu privire la faptul că la

data de 29 octombrie 2008, executorul judecătoresc F.E., cu ocazia punerii în

executare a Sentinței civile nr. 6045 din 22 decembrie 2006 pronunțată de

Judecătoria Pitești, ajutat de ceilalți făptuitori menționați mai sus, și-ar fi

încălcat atribuțiile de serviciu, dispunând evacuarea lor din apartamentul

situat în municipiul Pitești, jud. Argeș.

Petiționarele au mai

susținut că persoanele reclamate au distrus prin spargere ușile apartamentului,

nu s-a procedat la inventarierea bunurilor din apartament, au fost sustrase mai

multe obiecte și documente personale, iar executorul judecătoresc F.E. ar fi

accesat fără drept sistemul informatic - computerul proprietatea petiționarei

E.C.R.E., de unde i s-au sustras prin copiere pe un stick de memorie datele

informatice stocate pe hard-ul calculatorului.

Prin Ordonanța nr.

7419/P/2008 din 16 septembrie 2009, Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești

și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Pitești, dată fiind calitatea de executor judecătoresc a intimatului F.E., iar

prin Ordonanța nr. 478/P/2008 din 26 februarie 2009, Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Pitești și-a declinat competența de soluționare în favoarea

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Argeș, în vederea continuării cercetărilor

față de același intimat sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 41 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 162/2003. Această structură, prin Ordonanța nr.

56/D-P/2009, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului F.E.,

precum și disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în vederea continuării cercetărilor sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 146, art. 217, art. 208,

209 C. pen., înregistrându-se astfel Dosarul nr. 304/P/2009, care a fost conexat

la Dosarul nr. 105/P/2009, ce face obiectul prezentei cauze.

Ordonanța nr.

105/P/2009 din 24 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești

a fost conformată prin Rezoluția nr. 253/II/2/2009 din 2 iunie 2010 a

procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești,

Împotriva ordonanței

de neîncepere a urmăririi penale, petiționarele E.C.R.E. și D.E. au formulat

plângere la instanță în temeiul art. 278

1

C. proc. pen.

Prin Sentința penală

nr. 85/F din 28 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondată plângerea formulată

de cele două petiționare împotriva Ordonanței nr. 105/P/2009 din 24 martie 2010

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, menținându-se ordonanța

atacată.

În motivarea acestei

hotărâri, instanța de fond a reținut, din analiza actelor și lucrărilor

dosarului, că executorul judecătoresc F.E. a procedat conform legii, respectiv

potrivit prevederilor art. 371

1

alin. (1) și (2) C. proc. civ. și

art. 373

1

C. proc. civ., că nu rezultă exercitarea cu rea-credință a

atribuțiilor de serviciu a acestuia, iar actele de executare silită sunt supuse

controlului judecătoresc, persoanele vătămate în drepturile lor putând formula

contestație la executare, astfel cum au procedat de altfel și petiționarele,

contestație care a fost respinsă prin hotărâri judecătorești definitive.

Cu privire la

infracțiunile de distrugere și furt, instanța de fond a constatat, ca și

parchetul, că executorul judecătoresc a procedat la înlocuirea ușii de acces în

apartamentul din care au fost evacuate petiționarele, nefiind vorba de o

distrugere și nu există probe din care să rezulte că au fost sustrase bunuri cu

ocazia inventarierii acestora.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs petiționarele E.C.R.E. și D.E., fără a indica

motivele de casare.

Examinând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursurile petiționarelor sunt

nefondate.

Astfel, referitor la

Ordonanța nr. 105/P/2009 din 24 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Pitești, care face obiectul plângerii în prezenta cauză, se constată că

procurorul a apreciat în mod corect că intimatul F.E. nu se face vinovat de

săvârșirea vreunei fapte de natură penală în legătură cu efectuarea actelor de

executare în Dosarul nr. 477/2008, întrucât nu s-a făcut dovada că acesta a

acționat în scopul prejudicierii intereselor petiționarelor și nu există dovezi

că a desfășurat o activitate de distrugere sau de sustragere a vreunui bun

aparținând petiționarelor.

Totodată, instanța de

fond a reținut în mod corect că soluția dată de parchet atât în privința

executorului judecătoresc, cât și în privința disjungerii și declinării cauzei

cu privire la ceilalți făptuitori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești

este legală și temeinică.

Așa fiind, Înalta

Curte reține că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

intimat și constatând că nu există motive de casare care să fie luate în

considerare din oficiu, recursurile declarate de petiționare apar ca nefondate

și urmează a fi respinse în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate

recursurile declarate de petiționarele E.C.R.E. și D.E. împotriva Sentinței

penale nr. 85/F din 28 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești,

secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă

recurentele-petiționare la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 13 decembrie 2010.