ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 930/2016

Decizia nr. 930/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin Adresa nr. 1887/C/7916 din 07 august 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii cererea formulată de petenta contestatoare A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a solicitat acordarea avizului de menținere în funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani, începând cu data de 23 noiembrie 2015.

Solicitarea a fost însoțită de Procesul-verbal al ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 30 iulie 2015, din care reiese că decizia majoritară a membrilor Colegiului, a fost în sensul că nu este oportună menținerea în funcție a procurorului A.

Petenta contestatoare a fost audiată în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 06 octombrie 2015, ocazie cu care a prezentat motivele pentru care solicită acordarea avizului anual și a solicitat menținerea în funcția de procuror, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

1.2. Prin Hotărârea nr. 962 din 6 octombrie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea privind acordarea avizului anual pentru menținerea în funcție a petentei contestatoare A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după împlinirea vârstei de 65 de ani și totodată, a propus președintelui României eliberarea sa din funcție, începând cu data de 23 noiembrie 2015, în vederea pensionării.

Pentru a pronunța această soluție, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, următoarele:

În temeiul prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și justiție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârstă de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate, este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport cu dispozițiile art. 83 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a apreciat că legiuitorul a dorit ca între vârsta de 60 și 65 de ani, continuarea activității în magistratură să fie condiționată exclusiv de opțiunea magistratului în acest sens. Or, pentru continuarea activității după împlinirea vârstei de 65 de ani legiuitorul a considerat că nu mai este suficientă doar opțiunea exclusivă a magistratului, Consiliul Superior al Magistraturii având atributul de a se pronunța asupra oportunității menținerii în funcție prin avizul anual pe care îl poate acorda sau nu, în funcție de anumite criterii care nu sunt reglementate expres în textul de lege.

Prin Hotărârea nr. 661 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit, între altele, că cererea de menținere în funcție trebuie să fie înaintată Consiliului însoțită de punctul de vedere al colegiului de conducere al instanței, în fundamentarea căruia vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare.

Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că, în raport cu procedura instituită prin Hotărârea nr. 661/2008, este chemat să analizeze oportunitatea acordării avizului, exclusiv în funcție de posibilitatea ca magistratul în cauză să fie în măsură să își continue activitatea în condiții optime, însă acesta reprezintă doar un criteriu care trebuie coroborat cu alte aspecte relevante, ce țin de politica de resurse umane a întregului sistem și de gestionarea carierei magistraților.

Plenul a reținut din datele existente la nivelul direcției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii că, în perioada de referință, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are alocate 113 posturi de execuție, dintre care sunt ocupate 112 posturi.

În ceea ce privește volumul de activitate, la această unitate de parchet, în primul semestru al anului 2015, media lucrărilor de soluționat/procuror a fost de 133,71, iar media dosarelor de soluționat/procuror a fost de 6,6.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, față de faptul că instituția menținerii în funcție vizează ocuparea în mod excepțional a posturilor de procuror, față de avizul nefavorabil exprimat de membrii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că nu este oportună menținerea petentei în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție după împlinirea vârstei de 65 de ani, apreciind că se impune eliberarea sa din funcția de procuror, în temeiul dispozițiilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.1. Împotriva Hotărârii nr. 962/2015, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, petenta contestatoare, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a formulat contestația de față și a susținut, în esență, următoarele critici:

- hotărârea adoptată nu i-a fost comunicată;

- hotărârea adoptată încalcă prevederile art. 425 C. proc. civ., republicat, nefiind motivată în fapt și în drept;

- la adoptarea hotărârii contestate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a avut în vedere criteriile prevăzute de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 661/2008;

- punctul de vedere emis de Colegiul de conducere al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este obligatoriu pentru decizia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de natură să determine menținerea sau nu a magistratului în funcție și după ce acesta a îndeplinit vârsta de 65 de ani.

În concluzie, a solicitat anularea Hotărârii nr. 962/2015 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și obligarea acestei autorități să emită o nouă hotărâre prin care să-i fie acordat avizul anual pentru menținerea în funcția de procuror și după împlinirea vârstei de 65 de ani.

2.2. Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare și a solicitat respingerea contestației, răspunzând criticilor formulate de petenta contestatoare și susținând, în esență, că Hotărârea nr. 962/2015 este legală și temeinică.

3.1. Contestația este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

3.2. În ceea ce privește critica referitoare la necomunicarea către petenta contestatoare a Hotărârii nr. 962/2015, Înalta Curte constată că într-adevăr, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004: „hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată”, însă legea nu prevede o sancțiune juridică în cazul nerespectării acestor obligații, ceea ce impune concluzia că legiuitorul a reglementat doar o nulitate relativă, condiționată de existența unei vătămări a unui drept al persoanei vizate.

Or, în cauză, dreptul petentei la contestație, prevăzut la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, a fost pe deplin exercitat prin depunerea contestației de față, motivată în raport cu conținutul Hotărârii nr. 962/2015, ceea ce demonstrează că petenta a intrat în posesia acesteia.

3.3. În ceea ce privește criticile referitoare la nemotivarea Hotărârii nr. 962/2015 și la încălcarea prevederilor art. 425 C. proc. civ., Înalta Curte constată că sunt nefondate, din moment ce în conținutul considerentelor acestei hotărâri se regăsesc elementele de fapt ale situației profesionale a petentei și referiri la documentele/ înscrisurile avute la dispoziție de autoritatea intimată, precum și prezentarea dispozițiilor legale și regulamentare incidente în cauză, în raport cu care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a întemeiat, în mod argumentat soluția dată cererii formulate de petentă.

3.4. În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a ignorat prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, precum și criteriile prevăzute de Hotărârea nr. 661/2008, neținând cont că punctul de vedere al Colegiului de conducere al Parchetului Înaltei Curți nu are caracter obligatoriu, Înalta Curte reține că sunt neîntemeiate.

Potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, procurorii se pot pensiona la cerere la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu, iar potrivit prevederilor art. 83 alin. (1) din aceeași lege: „pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Potrivit prevederilor cap. II - Procedura de menținere în funcție a judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți, din Hotărârea nr. 661/2008: „Art. 2;

(1) Manifestarea opțiunii judecătorului/ procurorului/ magistratului asistent de rămânere în funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani, concretizată într-o cerere care se prezintă președintelui instanței/ conducătorului parchetului

la care funcționează sau după caz președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție cu cel puțin 3 luni înainte de date împlinirii vârstei de 65 de ani;

(2) - judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care au împlinit deja vârsta de 64 de ani și 9 luni la momentul intrării în vigoare a normelor în discuție vor formula cereri de acordare a avizului de menținere în funcție în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei proceduri de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cereri care vor urma aceeași procedură menționată la alin. (1).

(3) - Președintele instanței/conducătorul parchetului învestit cu cererea persoanei interesate solicită punctul de vedere al colegiului de conducere;

(4) - Instanța, respectiv parchetul înaintează la Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea și punctul de vedere;

(5) - La instanțele sau parchetele la care, din cauza numărului redus de judecători/procurori nu se poate constitui colegiul de conducere, cererea se transmite președintelui instanței ierarhic superioare/conducătorului parchetului ierarhic superior, însoțită de punctul de vedere al președintelui instanței/ conducătorului parchetului la care funcționează judecătorul/procurorul în cauză și se solicită punctul de vedere al colegiului de conducere al respectivei instanțe/unități de parchet;

(6) - După consultarea colegiului de conducere, președintele instanței ierarhic superioare, conducătorul parchetului ierarhic superior înaintează întregul material Consiliului Superior al Magistraturii;

(7) - Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție transmit Consiliului Superior al Magistraturii

punctul de vedere al colegiului de conducere și solicitarea de menținere în funcție, formulată de judecătorul sau magistratul asistent ori de procurorul în cauză;

(8) - în fundamentarea punctelor de vedere care însoțesc propunerea de avizare a menținerii în funcție vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare;

(9) - în termen de 15 zile de la primirea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente, Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat, în cuprinsul căruia se vor face referiri la punctele de vedere exprimate în cadrul procedurii menționate anterior”.

Din dispozițiile legale și regulamentare citate mai sus, rezultă că, în favoarea magistraților, nu este consacrat un drept de a rămâne în activitate/ în funcție și după împlinirea vârstei de 65 de ani, ci doar o vocație.

De asemenea, mai rezultă că Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă a puterii judiciare, cu competențe în gestionarea carierei magistraților și realizarea politicilor de resurse umane în structurile judiciare, are un drept de apreciere discreționar în ceea ce privește acordarea/ neacordarea avizului anual prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Or, din analiza conținutului/considerentelor Hotărârii nr. 962/2015, Înalta Curte constată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a exercitat dreptul de apreciere în mod motivat în raport cu prevederile legale și regulamentare citate mai sus, luând în considerare gradul de ocupare a posturilor, volumul de activitate și încărcătura pe procuror, precum și avizul negativ dat de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Referitor la natura punctului de vedere emis de Colegiul de conducere al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Înalta Curte apreciază că acesta nu este obligatoriu pentru decizia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dar, având în vedere competențele manageriale ale conducerii Parchetului Înaltei Curți, consideră că nici nu poate fi ignorat în lipsa unor motive temeinice.

Or, în cauză, așa cum a reținut și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în motivarea Hotărârii nr. 926/2015, punctul de vedere al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte s-a circumscris aprecierilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește gradul de ocupare a posturilor, volumul de activitate și încărcătura pe fiecare procuror, etc.

În cea ce privește invocarea de către contestatoare a Deciziei nr. 4161/2014 ca jurisprudență aplicabilă în cazul soluționării cererilor de acordare a avizului prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, Înalta Curte constată că nu are aplicabilitate în cauza de față.

Astfel, în cauza respectivă, era vorba de un judecător de la o Curte de apel, în privința căreia Colegiul de conducere emisese un punct de vedere favorabil menținerii acestuia în funcția de execuție, dar Consiliul Superior al Magistraturii, în hotărârea adoptată, motivase lacunar că „ar fi rezultat indicii în sensul că o eventuală continuare a activității(.), ar putea conduce la disfuncționalitate în activitatea instanței”.

În concluzie, având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte reține că, în cauza de față, contestația formulată este neîntemeiată, Hotărârea nr. 962/2015 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 962 din 6 octombrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2016.