ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84322)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84322) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Înșelăciune.

Art

.

pen

. Prezentarea de date neadevărate asupra

constituirii societății ori asupra condițiilor economice ale acesteia.

Art

. 271

pct

. 1 din Legea

nr

. 31/1990. Încadrare juridică

Cuprins pe materii

:  Drept penal. Partea specială.

Infracțiuni contra patrimoniului. Înșelăciunea

Indice alfabetic

: Drept penal

-

înșelăciune

- prezentarea de date neadevărate

asupra constituirii societății ori asupra condițiilor economice ale acesteia

C.

pen

.,

art

. 215,

art

. 290

Legea

nr

.

31/1990,

art

.

271

pct

. 1

Faptele administratorului unei societăți comerciale, de a falsifica documente

ale societății și, pe baza acestora, de a obține un credit, pe care în lipsa

documentelor falsificate nu l-ar fi obținut și pe care nu l-a rambursat, se

încadrează în prevederile

art

pen

. referitoare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub

semnătură privată și în cele ale

art

pen

. privind infracțiunea de înșelăciune, iar nu în

prevederile

art

. 271

pct

. 1

din Legea

nr

. 31/1990 în care este incriminată, între

altele, fapta administratorului societății comerciale, care prezintă, cu

rea-credință, în prospectele, rapoartele și comunicările adresate publicului,

date neadevărate asupra constituirii societății ori asupra condițiilor

economice ale acesteia.

., secția penală, decizia

nr

. 6017 din 19 octombrie 2006

Prin sentința penală

nr

. 161 din 21 iunie 2005,

Tribunalul Tulcea a condamnat pe inculpatul

G.M

.,

între altele, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în

art

.

215 alin. (2), (3) și (5) C.

pen

. și

art

. 290 alin. (1) cu aplicarea

art

.

pen

.

Instanța a reținut că

inculpatul, în calitate de administrator al societății comerciale S., pentru a

obține un credit de 3 miliarde de lei, a falsificat bilanțul societății

comerciale pe anul 1998 și balanța de verificare a acesteia pentru luna mai

1999, la 12 iulie 1999 obținând creditul de 3 miliarde de lei.

În primă instanță, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a

faptei, din infracțiunea prevăzută în

art

. 215 alin.

(2), (3) și (5) C.

pen

. în infracțiunea prevăzută în

art

. 271

pct

. 1 din Legea

nr

. 31/1990, republicată.

Cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei a fost apreciată ca

neîntemeiată, întrucât

art

. 271

pct

.

1 din Legea

nr

. 31/1990, republicată, prevede că se

pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul,

directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societății care

prezintă, cu rea-credință, în prospectele, rapoartele și comunicările adresate

publicului, date neadevărate asupra constituirii societății ori asupra

condițiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credință, în tot sau în

parte, asemenea date. Or, constată prima instanță, fapta inculpatului de a

prezenta, în dosarul de creditare, acte contabile falsificate fără de care

banca nu i-ar fi acordat creditul de 3 miliarde de lei solicitat, prin aceste

mijloace frauduloase inculpatul inducând în eroare banca, constituie

infracțiunea de înșelăciune, iar nu o prezentare, cu rea-credință, a unor date

neadevărate cu privire la condițiile economice ale societății al cărei

administrator era.

Împotriva sentinței penale inculpatul a declarat apel cu privire la încadrarea

juridică, susținând, între altele, că fapta săvârșită constituie infracțiunea

prevăzută în

art

. 271

pct

.

1 din Legea

nr

. 31/1990, republicată, și nu cea de

înșelăciune prevăzută în

art

pen

., iar dacă se reține infracțiunea de înșelăciune,

aceasta nu îmbracă forma agravată prevăzută în

art

.

215 alin. (5) C.

pen

.

Prin decizia penală

nr

. 27 din 16 februarie 2006,

Curtea de Apel Constanța a respins apelul inculpatului.

Instanța de apel a reținut că, potrivit

art

. 271

pct

. 1 din Legea

nr

. 31/1990,

republicată, constituie infracțiune fapta fondatorului,

administratorului, directorului, directorului executiv sau reprezentantului

legal al societății care prezintă, cu rea-credință, în

prospectele, rapoartele și comunicările adresate publicului, date neadevărate

asupra constituirii societății ori asupra condițiilor economice ale acesteia

sau ascunde, cu rea-credință, în tot sau în parte, asemenea date.

Infracțiunea de înșelăciune prevăzută în

art

pen

. constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material

injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Din examinarea celor două texte de incriminare rezultă că infracțiunea

prevăzută în

art

. 271

pct

.

1 din Legea

nr

. 31/1990, republicată, constă numai în

prezentarea, cu rea-credință, a datelor falsificate, în prospectele, rapoartele

ori comunicările adresate publicului. Astfel, pe lângă împrejurarea că termenul

de „public”, în interpretarea acestui text, nu se identifică cu termenul

„public” din

art

pen

.,

acțiunea inculpatului nu a constat numai în aceasta; el a întocmit personal

documentele cu date fictive, le-a depus în dosarul de creditare, a obținut

injust folosul material pe care, în lipsa acestora, nu reușea să-l obțină,

prejudiciind

partea civilă - banca - și, cu ocazia

derulării creditului, nu a făcut nici un demers pentru rambursare. Fapta

inculpatului, de inducere în eroare a părții civile, a fost săvârșită cu

intenție, în folosul societății sale, implicit al său, și a avut ca rezultat

producerea unei pagube de 3 miliarde de lei, echivalentul creditului obținut în

mod fraudulos.

Prin urmare, reține instanța de apel, activitatea infracțională desfășurată de

inculpat cu ocazia încheierii convenției de creditare cu partea civilă și,

ulterior, pe parcursul derulării acesteia, întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută în

art

. 215

C.

pen

.

În aceeași decizie, instanța de prim control judiciar menționează că la

încadrarea juridică a faptei se ține seama de prejudiciul produs de inculpat și

care este stabilit în raport cu valoarea creditului obținut prin mijloace

nelegale, fără dobânzi sau alte penalități. Cum valoarea creditului obținut de

inculpat este de 3 miliarde de lei, nu se poate înlătura forma agravată

prevăzută în

art

. 215 alin. (5) C.

pen

.

Recursul declarat de inculpat, pentru aceleași motive ca și cele invocate în

apel, este

nefondat

.

Infracțiunea prevăzută în

art

. 271

pct

. 1 din Legea

nr

. 31/1990,

republicată, are ca obiect juridic special relațiile sociale în legătură cu

cunoașterea, în general, de către public - persoane privite

nedeterminat

,

generic - a datelor și informațiilor referitoare la societățile comerciale -

constituirea și condițiile economice ale acestora.

În cauză, inculpatul a săvârșit infracțiunea mijloc - falsul în înscrisuri sub

semnătură privată - pentru a realiza condițiile săvârșirii infracțiunii scop -

înșelăciunea, ceea ce

excede

simpla inducere în

eroare a publicului în legătură cu condițiile economice ale societății.

De altfel, corect au statuat cele două instanțe că o anumită instituție bancară

nu constituie „public”, în sensul

art

. 271

pct

. 1 din Legea

nr

. 31/1990,

republicată, că respectivele înscrisuri false nu aveau o destinație generală,

nu se adresau „publicului” în general, ci erau destinate unei numite instituții

bancare și că, prin prezentarea acestora, nu se urmărea un scop general, de informare

nereală, ci un scop precis, și anume inducerea în eroare a instituției bancare

pentru obținerea unui credit, prin eludarea unor condiții cunoscute

inculpatului din derularea unor contracte anterioare.

Modul concret de concepere și executare a activității infracționale relevă

intenția inculpatului de inducere în eroare a instituției bancare, respectiv

intenția directă în accepțiunea

art

. 19

pct

. 1

lit

. a) C.

pen

.

În raport cu prevederile

art

pen

., care stabilește că prin consecințe deosebit de grave

se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000.000 ROL, precum și cu

cuantumul prejudiciului cauzat instituției bancare, cererea de schimbare a

încadrării juridice a faptei este neîntemeiată.

Față de considerentele ce

preced, recursul inculpatului a fost respins.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84305)
Înșelăciune în contracte. Contract de asigurare. Încadrare juridică Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Înșelăciunea Indice alfabetic: Drept penal - înșelăciune în contracte - contract de asig
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 215/2006
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 215 din 13 ianuarie 2006 Prin sentința penală nr. 568 din 3 septembrie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul S.N., la 5 ani închisoare și la 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 629/2006
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 629 din 1 februarie 2006 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș Severin nr. 244/ P din 14 octombrie 2002, au fost trimiși în judecată inculpatul N.A.M., pentru săvârșirea infracțiuni
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84054)
Folosirea, cu rea-credință, a creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia. Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Elemente constitutive Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84270)
Înșelăciune. Consecințe deosebit de grave. Încadrare juridică Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Înșelăciunea Indice alfabetic: Drept penal - înșelăciune - consecințe deosebit de grave C. pen
Sursă