ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 54/2017

Decizia nr. 54/2017

Asupra cererii de chemare în judecată de față ;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/318/2016, petentul A. a formulat contestație împotriva modului de numărare a voturilor din Circumscripția Electorală Telești, cu privire la alegerea consilierilor locali, solicitând să se dispună reluarea procedurii de numărare a voturilor la cele 4 secții, motivarea cererii, petentul a menționat că, prin modul în care au fost numărate voturile din Circumscripția Electorală 64 Telești, a fost fraudat rezultatul alegerii consilierilor locali de pe listele A.

Astfel, un motiv de fraudare constă în aceea că, la Secția de votare nr. 311, procesul verbal este modificat și se observă că A. i-au dispărut de la secția de votare până la circumscripție, un număr de 57 de voturi pentru consiliul local.

În drept, cererea nu a fost întemeiată.

Prin sentința nr. 5132 din data de 17 iunie 2016, Judecătoria Târgu-Jiu a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea C..

A reținut Judecătoria Târgu-Jiu că potrivit art. 39 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 115/2015, C.,,soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei”.

De asemenea, a constatat instanța că, din cuprinsul Legii nr. 115/2015, situațiile în care este necesară intervenția instanței în cadrul procedurii electorale sunt strict determinate, iar situația invocată în cauza de față nu este de competența judecătoriei.

Dosarul înaintat C. a fost restituit Judecătoriei Târgu-Jiu cu mențiunea că „C. funcționează doar pe perioada alegerilor”.

Prin Încheierea nr. 7022 din 5 decembrie 2016, Judecătoria Târgu-Jiu, secția civilă, a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea luării măsurilor legale pentru soluționarea cauzei de față, raportat la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, coroborat cu art. 147 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. de Dosar nr. x/318/2016.

Înalta Curte, constatând că C. și-a încetat activitatea, în conformitate cu dispozițiile art. 40 din Legea nr. 115/2015, a dispus citarea în cauză, în calitate de intimată, a B.

Intimata B. a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei și în subsidiar, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,analizând cererea de chemare în judecată prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că excepția este întemeiată, pentru considerentele arătate în cele ce urmează.

Prin demersul său judiciar, contestatorul A. solicită, în esență, renumărarea voturilor exprimate la alegerile locale din anul 2016 în com. Telești, județul Gorj, deoarece au fost săvârșite fraude electorale.

În raport de pretențiile concrete deduse judecății, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Potrivit

art. 39alin. (1) lit. h) și alin. (3) din Legea nr. 115/2015, “C. are următoarele atribuții”:

h)

soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție  electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de C. de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

(3)

În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I.

Art. 40.

„

C. își încetează activitatea după publicarea în M. Of. al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi”.

Din economia dispozițiilor legale mai sus citate rezultă că legiuitorul a înțeles să atribuie competență exclusivă în a soluționa cererile privind fraudele electorale săvârșite cu ocazia alegerilor locale C., autoritate care, la momentul inițierii demersului judiciar de către reclamant își încetase activitate.

Singurul organism electoral cu activitate permanentă este B., citată în cauză, în calitate de intimată, care însă nu are nicio competență potrivit Legii nr. 208/2015 în a soluționa aspectele sesizate de reclamant prin prezenta acțiune.

În aceste condiții, intimata B. nu poate avea calitatea de subiect de drept al raportului juridic dedus judecății, neexistând identitate între persoana obligată prin respectivul raport juridic și cea chemată în judecată în calitate de intimată.

În concluzie, Înalta Curte reține că nu sunt îndeplinite condițiile de exercitare a acțiunii civile privind capacitatea procesuală și, în temeiul art. 40 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., republicat va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, va constata că acțiunea este introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și o va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata B.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva procesului verbal privind consemnarea rezultatelor votării pentru Consiliul Local din data de 5 iunie 2016, ca fiind îndreptată împotriva unei peroane fără calitate procesuală pasivă.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2017.