ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3666/2016

HOTĂRÂRE

21.12.2016

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3666/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 3666/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

La data de 16 decembrie 2016, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. x/1/2016, având ca obiect contestația formulată de A. împotriva răspunsului Biroului Electoral Central nr. 903/C din 14.12.2016, prin care s-a solicitat obligarea Biroului Electoral Central la reanalizarea, reverificarea și renumărarea voturilor cetățenilor înscriși pe listele suplimentare, voturilor cetățenilor în cazul cărora s-a folosit urna specială, a voturilor nule și a voturilor albe în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin.

Contestatoarea a arătat că prin cererea înregistrată la Biroul Electoral Central nr. 903/C/BEC/SCD/2016 la data de 13.12.2016, în calitate de candidat din partea Partidului B., a solicitat reanalizarea, reverificarea și renumărarea voturilor cetățenilor înscriși pe listele suplimentare, a voturilor cetățenilor în cazul cărora s-a folosit urna specială, voturilor nule și a voturilor albe în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin.

Prin adresa nr. 903/C din 14.12.2016, Biroul Electoral Central a răspuns cererii formulate de contestatoare, arătând că cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală, iar renumărarea voturilor sau refacerea centralizării voturilor nu pot fi dispuse de către Biroul Electoral Central decât pe baza probelor administrate, din care să rezulte că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale.

Contestatoarea arată că Biroul Electoral Central se află într-o gravă eroare cu privire la obiectul cererii, întrucât nu a solicitat anularea alegerilor, așa cum s-a menționat în răspuns, deoarece această cerere se poate formula numai în ipoteza în care se constată nelegalități sau fraude în ceea ce privește desfășurarea alegerilor și rezultatele obținute, iar aceste nelegalități sau fraude nu pot fi constatate decât în urma renumărării celor 11.332 voturi, reprezentând 11% din totalul voturilor exprimate.

Contestatoarea apreciază că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015, prevăd atribuția legală a Biroului Electoral Central de a proceda la renumărarea voturilor, în situația în care se constată comiterea unor erori în ceea ce privește desfășurarea alegerilor, instituind o marjă largă de apreciere în ceea ce privește probele care s-ar impune a fi administrate pentru dovedirea unor erori sau neconcordanțe.

Contestatoarea susține că aspectele invocate prin cererea adresată Biroului Electoral Central reprezintă veritabile prezumții în ceea ce privește existența unor neconcordanțe și erori în modalitatea de exercitare a voturilor exprimate, având în vedere numărul foarte mare atât al voturilor care nu au fost luate în considerare, fiind fie anulate, fie voturi albe, precum și al voturilor cetățenilor care au votat pe listele suplimentare și cel al voturilor exprimate de cetățeni prin urna specială.

Arată că pe listele suplimentare au votat un număr de 6.237 persoane, ceea ce poate conduce la existența unei suspiciuni temeinice în ceea ce privește legalitatea voturilor exprimate, iar singura modalitate de verificare a corectitudinii și legalității rezultatelor alegerilor este renumărarea acestor voturi.

Un element care se apreciază a fi avut în vedere este și acela că, din totalul de aproximativ 8.000.000 de voturi la nivel național, au fost anulate un număr de peste 500.000 de voturi, adică un procent de aproximativ 6,25%.

De asemenea, susține că, în mod cu totul inexplicabil, voturile obținute de Partidul C., deși la momentul comunicării rezultatelor furnizate de exit-poll erau cu mult sub pragul de 5%, ulterior, până dimineață, procentul obținut de acest partid a crescut în mod progresiv, depășind pragul electoral.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată cu soluționarea contestației de față, va examina cu prioritate chestiunile competenței și admisibilității contestației.

Prin cererea adresată Biroului Electoral Central, contestatoarea a solicitat reanalizarea, reverificarea și renumărarea voturilor cetățenilor înscriși pe listele suplimentare, a voturilor cetățenilor în cazul cărora s-a folosit urna specială, a voturilor nule și a voturilor albe din Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, cu motivarea că numărul voturilor menționate (11.332) reprezintă aproximativ 11% număr total de voturi, ceea ce ar constitui „o prezumție în ceea ce privește existența unor neconcordanțe și erori în modalitatea de exercitare a voturilor exprimate”.

În motivarea contestației depusă la instanța supremă, contestatoarea, raportat la răspunsul Biroului Electoral Central nr. 903/C din 14.12.2016, susține că cererea pe care a adresat-o Biroului Electoral Central nu este o cerere de anulare a alegerilor din Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, la care se referă art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, ci este o cerere de renumărare a celor 11.332 voturi, reprezentând 11% din totalul voturilor exprimate în această circumscripție electorală, temeiul cererii constituindu-l prevederile art. 12 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015.

Potrivit textului de lege citat „Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale: (…) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;”.

Cererea de renumărare a unei părți din voturile exprimate într-o circumscripție electorală, pe care un candidat din lista unui competitor electoral o adresează Biroului Electoral Central poate fi considerată, în cazul cel mai favorabil părții contestatoare, o contestație privind operațiunile de numărare a voturilor și constatare a rezultatelor de către biroul electoral de circumscripție. O astfel de contestație se rezolvă, conform art. 96 din Legea nr. 208/2015, de către Biroul Electoral Central, fără ca împotriva soluției Biroului Electoral Central să fie deschisă o cale de atac judiciară, respectiv să fie indicată o instanță competentă.

În ansamblul Legii nr. 208/2015 nu se regăsesc dispoziții care să prevadă o cale de atac împotriva refuzului autorității electorale de a proceda la renumărarea voturilor, fiind atributul exclusiv al Biroului Electoral Central de a decide, în situația dată, pe baza probelor administrate, dacă au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele verbale, care să impună o astfel de soluție.

Exclusiv în cazul cererii de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, care trebuie formulată de un competitor electoral care a participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă, Legea nr. 208/2015, prin art. 12 alin. (3) stabilește că decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere că, în materie electorală, condițiile pentru exercitarea dreptului de acces la justiție sunt prevăzute limitativ de Legea nr. 208/2015, iar prezenta cale de atac judiciară, exercitată de contestatoare nu este reglementată de Legea nr. 208/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție va da prioritate finelui de neprimire, respingând contestația ca inadmisibilă.