ÎCCJ, decizie (scj.ro #178507)

Alegeri parlamentare. Omisiunea reglementării procedurii aplicabile în cazul cererii de renumărare a voturilor. Analogia legii

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Principiile fundamentale ale procesului civil

Index alfabetic: decizie a Biroului Electoral Central

contestație

tardivitate

C.proc.civ., art. 5

Legea nr. 208/2015, art. 12

Între principalele atribuții legale ale Biroului Electoral Central, consacrate de Legea nr. 208/2015, se înscriu cele prevăzute de art.12 alin.(1) lit.h) și lit. i), potrivit cărora – „anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală” și „poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale”.

Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și cea de renumărarea a voturilor reprezintă, în cadrul procesului electoral, două proceduri distincte, atât din perspectiva modalității de derulare, cât și a finalității concrete urmărite.

Din cuprinsul art.12 alin.(3) din Legea nr. 208/2015 reiese că legiuitorul a reglementat în mod expres o cale de contestare specifică, pentru ipoteza fraudei electorale, fiind vorba despre cererea de anulare a alegerilor, supusă termenului legal imperativ de 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. De asemenea, a fost reglementată expres și calea de atac în justiție împotriva deciziei emise de către structura electorală, în exercitarea atribuției prevăzute de art.12 alin.(1) lit.h) din același act normativ.

Legiuitorul însă nu a prevăzut, în cazul cererii de renumărare a voturilor, termenul înlăuntrul căruia trebuie exercitat acest drept electoral de natură procedurală, după cum nu a prevăzut nici o cale de contestare în justiție a deciziei Biroului Electoral Central, dată în exercitarea prerogativei legale statuate în art.12 alin.(1) lit. i) din aceeași lege.

Fiind vorba despre o situație similară nereglementată în mod expres prin lege, devine deplin aplicabil procedeul analogiei legii, bazat pe identitatea de rațiune (ubi eadem ratio, ibi idem ius), astfel că, și în cazul cererii de renumărare a voturilor, trebuie respectat același termen legal imperativ prevăzut de art.12 alin.(3) din Legea nr. 208/2015 (48 de ore de la data încheierii votării).

I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 7 din 13 ianuarie 2021

I. Circumstanțele cauzei

Decizia Biroului Electoral Central

Prin Decizia nr. 173/12.12.2020, Biroul Electoral Central a respins ca tardive cererile de renumărare a voturilor pentru Camera Deputaților în unele secții de votare din Circumscripția electorală nr. 42 - Municipiul București, înregistrate la Biroul Electoral Central cu nr. 1435/BEC/SCD/2020 din 10.12.2020, nr. 1443/BEC/SCD/2020, nr. L444/BEC/SCD/2020, nr. 1445/BEC/SCD/2020, nr. 1446/BEC/SCD/2020, nr. 1447/BEC/SCD/2020, nr. 1450/BEC/SCD/2020, nr.145 l/BEC/SCD/2020, nr. 1452/BEC/SCD/2020,  nr. 1457/BEC/SCD/2020,           nr. 1460/BEC/SCD/2020, nr. 1461/BEC /SCD/ 2020, nr.1462/BEC/SCD/2020, nr.1463/BEC/SCD/2020, nr. 1470/BEC/SCD/2020,  nr.1474/BEC/SCD/2020,  nr. 1477/BEC/SCD/2020,         nr. 1479/BEC/SCD/2020,  nr.1480/BEC/ SCD/ 2020,         nr. 148 l/BEC/SCD/2020,      nr. 1473/BEC/SCD/2020, nr.1476/BEC/SCD/ 2020,    nr. 147 l/BEC/SCD/2020 și nr. 1465/BEC/SCD/2020            din 11.12.2020.

Pentru a hotărî astfel, Biroul Electoral Central a avut în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.63 alin.(3) din Constituția României, republicată, Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, într-un termen maximal de cel mult 20 de zile de la alegeri, astfel încât să se asigure respectarea prevederilor constituționale referitoare la durata mandatului Camerei Deputaților și Senatului.

Astfel, procedura electorală presupune, într-o ordine firească, o succesiune de etape - stabilirea listelor electorale și a secțiilor de votare, înființarea birourilor electorale, depunerea candidaturilor, campania electorală, desfășurarea votării, stabilirea rezultatelor -, fiecare trebuind să se finalizeze în termenele prevăzute de lege. În stabilirea acestor termene s-a avut în vedere și posibilitatea formulării unor contestații, întâmpinări, cereri sau căi de atac, expres prevăzute de lege, de competența birourilor electorale și/sau a instanțelor de judecată, astfel încât neregularitățile produse în procesul electoral să poată fi îndreptate.

Rezultă că întregul proces de alegere și de constituire a Parlamentului este caracterizat prin celeritate, aceasta fiind și rațiunea pentru care prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc termene scurte și imperative pentru contestarea rezultatului alegerilor.

Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, „Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru frauda electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central in termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

Biroul Electoral Central a reținut că legiuitorul nu permite folosirea unor modalități de contestare a rezultatelor alegerilor, după expirarea termenului prevăzut de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, deoarece asta ar însemna practic să se pună sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele alegerilor și, astfel, să se împiedice constituirea Parlamentului în termenul fixat de constituant.

Or, dacă în cazul fraudelor electorale, fapte încriminate ce afectează grav voința alegătorilor, s-a prevăzut un termen limită pentru depunerea cererilor de anulare a alegerilor, cu atât mai mult acesta este aplicabil în cazul sesizărilor privind renumărarea voturilor, care potrivit dispozițiilor art.12 alin.(1) lit.i) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, poate fi dispusă de Biroul Electoral Central în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale.

Dincolo de dispozițiile expres prevăzute de lege, tocmai pentru a asigura previzibilitatea întregului proces electoral, au fost emise și de către Biroul Electoral Central în aplicarea legii: Decizia nr. 8/ 2020 pentru modificarea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 1/11.09.2020 privind datele la care se consideră împlinite, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, termenele prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și de Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; Decizia nr. 61/2020 privind normele tehnice de completare și verificare, precum și circuitul proceselor- verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 și Circulara nr. 1238/BEC/SCD/07.12.2020 privind transmiterea de către birourile electorale de circumscripție a cererilor și contestațiilor primite care sunt de competența Biroului Electoral Central, prin care s-a adus la cunoștință termenul maxim de soluționare a tuturor cererilor privind nereguli ce vizau numărarea și centralizarea rezultatelor votării.

A reținut Biroul Electoral Central că petentul a avut cunoștință de termenele în care putea sesiza Biroul Electoral Central cu cererile sale, aspect care reiese din împrejurarea că a și uzat de acest drept, cererile sale formulate în termen fiind deja soluționate prin Decizia nr. 129/10.12.2020 privind renumărarea voturilor pentru candidații independenți, a voturilor nule și albe exprimate pentru Camera Deputaților în secțiile de votare nr. 152, 244, 463, 510, 841, 955, 1035 și 1216 din Circumscripția electorală nr. 42 - Municipiul București.

Calea de atac exercitată în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, la data de 14.12.2020, A. a formulat în contradictoriu cu Biroul Electoral Central, „apel” împotriva Deciziei nr. 173/12.12.2020 a Biroului Electoral Central, solicitând:

- pe calea ordonanței  președințiale, admiterea apelului împotriva Deciziei nr. 173/12.12.2020, desființarea acestei decizii și a tuturor actelor subsecvente emise de BEC, respingerea ca neîntemeiată a excepției de tardivitate a cererilor de renumărare  a voturilor înregistrate la Biroului Electoral Central cu numerele  1435/BEC/SCD/2020 din 10.12.2020 ; 1443-1441, 1450-1452, 1457, 1460-1463, 1465,1470, 1471, 1473,1474, 1476,1479, 1480-1481 din 11.12.2020; judecarea în fond și admiterea cererilor de renumărare a voturilor în secțiile de votare constituite pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților în cadrul Circumscripției Electorale nr. 42 București, având nr. 11, 56, 106, 110, 138, 139, 154, 159, 225, 246, 270, 709, 791, 807, 813, 839, 845, 856, 859, 862, 864, 903, 905, 910, 955, 995, 996, 1216, 1272, și 1273;

- pe calea ordonanței  președințiale, suspendarea procedurii de publicare în Monitorul Oficial al României Partea I, până la soluționarea definitivă  a cererii de desființare a Deciziei nr. 173/12.12.2020 și renumărarea voturilor potrivit dispoziției prezentei instanțe.

- în subsidiar, în cazul în care se va  aprecia că se poate dispune publicarea rezultatului, suspendarea procedurii de încetare a activității Biroului Electoral Central, până la soluționarea definitivă a cererii de desființare a Deciziei nr. 173/12.12.2020 și renumărarea voturilor potrivit dispoziției prezentei instanțe.

În motivarea căii de atac formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central, petentul a arătat următoarele:

În ceea ce privește competența materială și teritorială a instanțelor, petentul a evocat decizia RIL nr. 16/2017, susținând că, simplul fapt că legea nu precizează că actele emise de birourile electorale pot fi atacate la instanța de judecată și nu se indică o anumită specializare a acesteia, nu înseamnă că ele nu pot fi supuse controlului judecătoresc, deoarece:

- potrivit Deciziei nr. 16/2017, în materie electorală se instituie această cale de atac specială, a apelului pe calea ordonanței președințiale;

- chiar dacă nu ar fi fost pronunțat acest recurs în interesul legii, în materia unui act administrativ emis de o autoritate publică ar fi fost aplicabile dispozițiile dreptului comun în materia contenciosului administrativ, reprezentate de dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și urm;

- aceasta deoarece în materie electorală birourile electorale sunt autorități administrative temporare, iar pentru actele administrative ale unei autorități administrative trebuie recunoscută în mod obligatoriu cel puțin o cale de atac în justiție.

Din cuprinsul art. 115 alin. 1 și 2 din Legea nr. 208/2015 rezultă că numai hotărârile instanțelor de judecată pronunțate potrivit competenței stabilite de Legea nr. 208/2015 pot fi definitive și irevocabile și doar împotriva lor nu există cale de atac. Or, hotărârile și deciziile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și ele nu exclud accesul liber la justiție.

Hotărârile birourilor electorale, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ (Decizia Curții Constituționale nr. 325/14.09.2004). Decizia pronunțată în materie electorală de către C.C.R., deși era anterioară Legii nr. 208/2015, consacră la rândul său necesitatea recunoașterii unei căi de atac, fie că ar fi vorba de o cale prevăzută în contencios administrativ sau de o cale civilă, cum este cazul prezentei.

Accesul la justiție reprezintă un drept fundamental ce nu poate fi îngrădit, în caz contrar devenind irealizabil, lipsit de conținut dreptul persoanei la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat în mod real, efectiv.

Evocând reglementările la nivel internațional și intern, precum și jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, petentul a arătat că orice persoană are dreptul ca, în situația în care îi sunt încălcate drepturile sau libertățile recunoscute de lege, inclusiv drepturi în materie electorală, să se poată adresa justiției pentru a i se analiza cauza de către un tribunal independent și imparțial, sens în care să beneficieze de o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești.

Nu s-ar putea susține faptul că Biroul Electoral Central ar reprezenta garanția respectării drepturilor reclamantului recunoscute de lege, mai exact al celui de a fi ales, în condițiile in care această autoritate nu este o instanță de judecată, ci o autoritate administrativă temporară, care nu oferă garanții de imparțialitate, întrucât în componența sa se regăsesc reprezentanți ai partidelor politice, direct interesate ca reclamantul să nu acceadă la un loc în Camera inferioară a Parlamentului, întrucât accederea  sa  implică automat ca un alt partid politic  reprezentat direct în acest organism să „cedeze" un mandat în Parlament. De altfel, Biroul Electoral Central nu asigură nici condițiile de contradictorialitate, dreptul la apărare nefiindu-i astfel garantat, și asta cu atât mai mult cu cât candidații independenți nu pot  avea reprezentant în Biroul Electoral Central.

O acțiune ar fi inadmisibilă doar în ipoteza în care o normă specială ar reglementa o cale pe atac, ceea ce ar exclude de la aplicare norma generală în raport de principiul de drept

specialia generalibus derogant

. Or, norma specială a Legii nr. 208/2015 nu reglementează explicit o cale specială de atac împotriva deciziilor birourilor electorale de respingere a cererilor de renumărare, ceea ce înseamnă că acestea pot fi atacate pe calea dreptului comun, prin cerere de apel în procedura ordonanței președințiale, așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 16/2017. De asemenea, în opinia petentului, nu este incidentă nici ipoteza încălcării principiului de drept

electa una via, non datur recursus ad alteram,

legiuitorul nereglementând două căi procedurale cu aceeași finalitate.

În ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a procedurii de publicare a rezultatelor, petentul a arătat că în măsura în care instanța nu ar dispune de urgență sistare procedurii de publicare a rezultatelor votului exprimat la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților desfășurate în data de 6 decembrie 2020, ori o altă măsură de sistare echivalentă, atunci Biroul Electoral Central și-ar înceta activitatea potrivit dispozițiilor art.12 alin.(6) din Legea nr. 208/2015, în termen de 48 de ore de la publicare, făcând astfel imposibilă investirea oricărei instanțe cu orice fel de cerere din partea reclamantului, în vederea obținerii unei protecții a dreptului fundamental al  reclamantului de a fi ales.

Urgența cererii de sistare derivă din chiar termenul de 48 de ore prevăzut la art. 12 alin.(6) din lege, numai prin pronunțarea unei hotărâri care să împiedice de facto încetarea activității Biroului Electoral Central fiind posibilă asigurarea unei minime protecții a acestuia în fața iminentei prejudicieri a dreptului la un proces echitabil, care nu poate avea loc în condițiile „încetării activității” pârâtei responsabile de prejudiciul deja produs prin vătămarea dreptului său de a fi ales.

Caracterul temporar și provizoriu al măsurii solicitate se referă la faptul că BEC își va putea totuși înceta activitatea de îndată ce, soluționându-se cererea petentului de desființarea a Deciziei nr. 173/2020, s-ar proceda la renumărarea voturilor, recentralizarea rezultatelor și publicarea acestora potrivit legii.

Referitor la fondul cauzei, petentul a arătat că decizia contestată se întemeiază pe o aplicare eronată și extensivă a dispozițiilor art.12 alin.(3) din Legea nr. 208/2015, care prevede un termen doar pentru formularea cererii de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, însă termenul respectiv nu poate fi extins/aplicat celorlalte tipuri de cereri, deoarece astfel s-ar adăuga la lege.

Aplicarea normelor care restrâng exercițiul unor drepturi civile nu s-ar putea face folosind interpretarea prin analogie deoarece această manieră de a raționa logico-juridic este prohibită  de art. 10 din noul Cod civil.

Un alt considerent decizoriu din decizia RIL nr. 16/2017 prevede: „Astfel, drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor, fiind consfințite de Constituția României în articolele 35-38. Art. 37 din Constituție prevede dreptul de a fi ales, dar Legea fundamentală reglementează doar drepturile electorale fundamentale, celelalte drepturi electorale fiind cuprinse în legislația infraconstituțională. Corelativ, legea organică reglementează dreptul de a depune candidatura pentru a fi ales și dreptul de contestare a candidaturilor, ca drepturi electorale de natură procedurală, ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale (dreptul de vot, dreptul de a alege, dreptul de a fi ales)”.

Nici în Legea nr. 208/2015 și nici în deciziile nr. 8/2020, nr. 61/2020 și circulara nr. 1238/202 emise de BEC și invocate în decizia contestată nu se menționează un termen limită până la care poate fi sesizat Biroul Electoral Central cu cereri de renumărare/recentralizare a voturilor. Mai mult, atribuțiile Biroului Electoral Central sunt expres și limitativ reglementate de dispozițiile art. 12 din Legea nr. 208/2015, printre aceste atribuții neregăsindu-se și posibilitatea acestui birou de a reglementa el însuși termene de formulare a contestațiilor.

Reglementarea unor astfel de termene este atributul exclusiv al legiuitorului, Biroul Electoral Central neputându-se substitui acestuia.

De altfel, cel mai bun exemplu în acest sens îl conferă chiar BEC, care a admis cererea sa înregistrată cu nr. 1396/BEC/SCD/09.12.2020, așa cum rezultă din considerentele Decizie nr. 129/2020 emisă de BEC pentru renumărarea voturilor în unele secții de votare din cadrul Circumscripției electorale nr. 42 - București.

Anchetarea și soluționarea unei cereri de fraudare a alegerilor este o operațiune mult mai complexă decât o renumărare/recentralizare a voturilor dintr-o secție de votare, consecințele sale juridice extinse justificând o limitare temporală a exercitării dreptului, însă în privința cererilor de renumărare - a căror punere în aplicare durează cca câteva ore, așa cum s-a și observat în urma pronunțării deciziei BEC nr. 129/2020, pusă în aplicare de birourile electorale ale secției de votare în aceeași zi, astfel că și legiuitorul a apreciat că nu se impune introducerea unui termen de decădere în privința acestor cereri.

"Frauda” este definită  foarte clar în art. 12 alin. 4 din Legea nr. 208/2015 ca fiind o "faptă incriminată de lege", ceea ce nu se confirmă în speța de față, petentul arătând că invocă erori/neconcordanțe de numărare/transcriere în procesele-verbale referitor la voturile albe, nule și ale candidaților independenți, erori care conduc însă la încălcarea dreptului său de a fi ales, în condițiile diferenței infime dintre coeficientul electoral al circumscripției în care a candidat (16.360) și numărul voturilor obținute (16.343).

Erorile și neconcordanțele dintre datele înregistrate în procesele-verbale pot, uneori, influența rezultatul alegerilor la fel de grav ca frauda, însă corectarea acestora se poate realiza cu o ușurință mult mai mare, motiv pentru care se impune, în opinia petentului, judecarea pe fond a cereri sale.

A mai arătat petentul că cele două proceduri au rezultate diferite, în sensul că fraudarea alegerilor are ca rezultat anularea alegerilor în secția de votare/circumscripția electorală respectivă, cu finalitatea reorganizării scrutinului electoral în 10 zile de la pronunțarea deciziei de anulare, iar renumărarea voturilor are ca rezultat stabilirea corectă a numărului de voturi exprimate de alegători. Renumărarea voturilor la nivelul unei secții de votare se face într-un interval scurt, maximum o zi (exemplificând cu decizia Biroului Electoral Central nr. 130/10.12.2020 prin care s-a dispus renumărarea voturilor în întreaga circumscripție electorală nr. 3 Argeș până cel mai târziu la 11.12.2020).

Prin urmare, conchide petentul, admiterea cererilor de renumărare înregistrate la Biroul Electoral Central în 10.12.2020, respectiv 11.12.2020, nu ar împiedica constituirea Parlamentului în termenul fixat de constituant, cum în mod greșit a reținut Biroul Electoral Central, renumărarea putând fi efectuată cu mult înainte de expirarea termenului de 20 de zile.

În calitatea sa de candidat independent nu ar putea avea resursele unui partid politic spre a face

numărătoare paralelă, mai ales că nici legea nu îi conferă aceleași drepturi - partidul politic având reprezentanți în secțiile de votare, precum și în birourile electorale, în timp ce candidații independenți nu beneficiază de niciuna dintre aceste garanții.

Sentința pronunțată de Curtea de Apel București

Prin sentința civilă nr. 135 F/17.12.2020, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei,  în favoarea Înaltei Curți de Casație  și  Justiție - Secția civilă.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut următoarele considerente de fapt și de drept:

Hotărârea  contestată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, care consacră o competență specială în privința căilor de atac împotriva  Deciziei Biroului Electoral Central, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție: „Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Statuările Deciziei nr.16/2017 date în recurs în interesul legii de Inalta Curte de Casație  și  Justiție nu sunt incidente în cauză, întrucât acestea se referă la competența materială procesuală de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor birourilor electorale de circumscripție de admitere sau respingere a candidaturilor revine instanțelor civile.

Or, în cauză, câtă vreme legea stabilește o competență specială, nu mai pot fi aplicate considerentele Deciziei nr.16/2017, acestea nefiind obligatorii, întrucât art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă consacră obligativitatea hotărârii dată în recurs în interesul legii numai asupra problemei de drept dezlegate.

Reclamantul invocă posibilitatea stabilirii competenței conform considerentelor decizorii ale Deciziei nr.16/2017 sau după regulile de drept comun ale contenciosului administrativ reglementate de Legea nr. 554/2004, motivat de faptul că dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, avute în vedere de Biroul  Electoral Central la pronunțarea Deciziei nr. 173/12.12.2020 nu erau incidente, întrucât aveau o sferă restrânsă de aplicabilitate, respectiv numai în privința cererii de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru frauda electorală, astfel încât nu puteau fi aplicate prin analogie.

Aceasta este însă o problemă de drept care vizează însăși soluția dată de Biroul  Electoral Central, care nu poate fi dezlegată în demersul de stabilire a competenței, demers care se raportează la obiectul procesual - respectiv actul atacat, la natura acestuia și procedura  adoptării, la emitent și la temeiul juridic ce rezultă din cerere, iar nu la un alt temei juridic  eventual incident.

În ceea ce privește  temeiul de drept reprezentat de dispozițiile art. 997 alin.1 din Codul de procedură civilă și petitele prin care s-a solicitat dispunerea unor măsuri pe calea ordonanței președințiale, cu consecința posibilei calificări a acțiunii ca fiind una de fond, curtea de apel a avut în vedere dispozițiile art. 998 din același cod, potrivit cărora competența soluționării ordonanței președințiale aparține instanței competente să soluționeze fondul cauzei.

Potrivit art. 12 alin.1 lit. i), Biroul Electoral Central are competența de a dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală, iar potrivit art. 96 alin.1 lit. e) din Legea nr. 208/2015, Biroul Electoral Central are competența de a rezolva  întâmpinările și contestațiile depuse legate de numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent.

În exercițiul  acestor competențe, Biroul Electoral Central a analizat contestațiile formulate de reclamant și a apreciat că sunt supuse dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, considerate aplicabile.

Analiza aspectului dacă cererea de renumărare a voturilor  justificată pe  motivele expuse, este supusă prin analogie dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, în raport și de definiția fraudei cuprinsă în art. 12 alin.4 din lege, în sensul de orice faptă incriminată de lege care are loc în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor, este o analiză de fond.

Prin urmare, soluționarea pe fond a cererii reclamantului, cuprinsă în primul petit teza subsecventă, revine în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță căreia îi revine și competența soluționării cererilor urgente și vremelnice formulate în condițiile art. 997, 998 din Codul de procedură civilă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Petentul A., competitor electoral participant la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților organizate în data de 6 decembrie 2020, în calitate de candidat independent pentru un mandat de deputat în circumscripția electorală nr. 42 – Municipiul București, a supus controlului judecătoresc, prin prezenta cale de atac în justiție, decizia nr.173/12.12.2020 emisă de Biroul Electoral Central prin care i-au fost respinse ca tardive cererile de  renumărare a voturilor pentru Camera Deputaților în unele secții de votare din circumscripția electorală anterior menționată, înregistrate în datele de 10.12.2020, respectiv 11.12.2020, precizate în detaliu în cele ce preced.

Prealabil examinării criticilor de fond aduse soluției de aplicare a sancțiunii decăderii petentului din dreptul de a solicita renumărarea voturilor, Înalta Curte reține admisibilitatea prezentei căi de contestare a hotărârii cu caracter administrativ-jurisdicțional emisă de Biroul Electoral Central.

Sunt avute în vedere, pe de o parte, asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție și dreptului la un proces echitabil, garanții consacrate deopotrivă în legislația internă și în cea internațională, iar, pe de altă parte, folosirea procedeului analogiei legii (

ubi eadem ratio, ibi idem ius

), în acord cu prevederile art.5 alin.(3) din Codul de procedură civilă, argument de interpretare ce urmează a fi detaliat în cadrul examinării fondului motivelor de contestație în justiție.

Analizând, astfel, pe fond criticile petentului, Înalta Curte reține caracterul nefondat al acestora, întrucât:

Între principalele atribuții legale ale Biroului Electoral Central, care interesează prezenta analiză, consacrate de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, se înscriu cele prevăzute de art.12 alin.(1) lit.h) – „

anulează alegerile

dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin

fraudă electorală

” și lit.i) – „poate dispune

renumărarea voturilor

într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise

erori

ori au fost înregistrate

neconcordanțe

între datele înregistrate în procesele-verbale”.

În mod evident, cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și cea de renumărarea a voturilor reprezintă, în cadrul procesului electoral, două proceduri distincte, atât din perspectiva modalității de derulare, cât și a finalității concrete urmărite. Deopotrivă, însă, constituie mecanisme procedurale menite să protejeze și să asigure exercitarea unui drept electoral fundamental (dreptul de a fi ales), fiind urmărit un scop general comun, acela al corectitudinii rezultatului alegerilor.

Sub aspectul mecanismelor procedurale de sesizare a unor atare neregularități ivite în procesul electoral și al căilor de atac prin care se pot supune controlului judecătoresc deciziile Biroului Electoral Central date în exercitarea atribuțiilor în discuție, Înalta Curte are în vedere conținutul art.12 alin.(3) din actul normativ precitat, potrivit cu care: „Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor”.

Rezultă din cuprinsul normei juridice anterior redate că legiuitorul a reglementat în mod expres o cale de contestare specifică, pentru ipoteza fraudei electorale, fiind vorba despre cererea de anulare a alegerilor, supusă termenului legal imperativ de 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. De asemenea, a fost reglementată expres și calea de atac în justiție împotriva deciziei emise de către structura electorală, în exercitarea atribuției prevăzute de art.12 alin.(1) lit.h) din Legea nr. 208/2015.

Legiuitorul însă nu a prevăzut, și în cazul cererii de renumărare a voturilor, termenul înlăuntrul căruia trebuie exercitat acest drept electoral de natură procedurală, după cum nu a prevăzut nici o cale de contestare în justiție a deciziei Biroului Electoral Central, dată în exercitarea prerogativei legale statuate în art.12 alin.(1) lit. i) din același act normativ.

Însă, fiind vorba despre o situație similară nereglementată în mod expres prin lege, devine deplin aplicabil procedeul analogiei legii, bazat pe identitatea de rațiune (

ubi eadem ratio, ibi idem ius

).

Aceasta întrucât, potrivit dispozițiilor art.5 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă „(2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. (3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității”.

Contrar susținerilor petentului, Înalta Curte are în vedere că Biroul Electoral Central a utilizat corect argumentul de analogie și a expus într-o manieră detaliată, logică și convingătoare, rațiunile pentru care a reținut că trebuie aplicat și în cazul cererii de renumărare a voturilor același termen legal imperativ prevăzut de art.12 alin.(3) din Legea nr. 208/2015 (48 de ore de la data încheierii votării) și, pe cale de consecință, a dedus în mod corect incidența sancțiunii decăderii petentului din dreptul de a solicita renumărarea voturilor, în cazul cererilor introduse în 10.12.2020, respectiv 11.12.2020, raportat datei de 6.12.2020 când a avut loc scrutinul electoral.

Astfel, în mod corect a avut în vedere Biroul Electoral Central argumentul că, potrivit art.63 alin.(3) din Constituția României, republicată, Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, într-un termen de cel mult 20 de zile de la alegeri, astfel încât să se asigure respectarea prevederilor constituționale referitoare la durata mandatului Camerei Deputaților și Senatului.

Întrucât procedura electorală presupune, într-o ordine firească, o succesiune de etape, fiecare trebuie să se finalizeze în termenele prevăzute de lege, la stabilirea cărora s-a avut în vedere și posibilitatea formulării unor contestații, întâmpinări, cereri sau căi de atac, expres prevăzute de lege, de competența birourilor electorale și/sau a instanțelor de judecată, astfel încât neregularitățile produse în procesul electoral să poată fi îndreptate. Ca atare, întregul proces de alegere și de constituire a Parlamentului este caracterizat prin celeritate, aceasta fiind și rațiunea pentru care prevederile Legii nr. 208/2015 stabilesc termene scurte și imperative pentru contestarea rezultatului alegerilor, aspect reținut judicios în motivarea deciziei atacate.

Tot astfel, în mod corect a reținut Biroul Electoral Central argumentul că legiuitorul nu permite folosirea unor modalități de contestare a rezultatelor alegerilor, după expirarea termenului prevăzut de art.12 alin.(3), deoarece ar însemna să se pună sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele alegerilor și, astfel, să se împiedice constituirea Parlamentului în termenul fixat de constituant.

Or, dacă în cazul fraudelor electorale, fapte încriminate ce afectează grav voința alegătorilor, s-a prevăzut un termen limită pentru depunerea cererilor de anulare a alegerilor, cu atât mai mult acesta este aplicabil în cazul sesizărilor privind renumărarea voturilor, care potrivit dispozițiilor art.12 alin.(1) lit.i), poate fi dispusă de Biroul Electoral Central în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale.

Un argument suplimentar pentru aplicarea procedeului analogiei legii a fost evidențiat de însăși conduita petentului, competitor electoral, care, pentru motive asemănătoare, a uzitat înlăuntrul termenului legal de dreptul de a solicita renumărarea voturilor în alte secții de votare din aceeași circumscripție electorală, beneficiind de o decizie favorabilă a Biroul Electoral Central (nr.129/10.12.2020), aspect reținut judicios de către emitentul deciziei contestate în litigiul pendinte.

Drept urmare, Biroul Electoral Central nu a adăugat la lege, cum susține fără temei petentul, ci a realizat o aplicare corectă a procedeului analogiei legii, argumentând identitatea de rațiune și necesitatea aplicării termenului legal prevăzut de lege pentru ipoteza fraudei electorale și în situația asemănătoare, însă nereglementată, a altor neregularități - „erori” ori „neconcordanțe” - pretins a fi fost produse în procesul electoral și pentru îndreptarea cărora petentul a solicitat renumărarea voturilor.

Contrar susținerilor petentului, decizia Biroului Electoral Central nu nesocotește prevederile art.10 din Codul civil, care reglementează limitele aplicării prin analogie a legii civile, întrucât norma în discuție nu introduce o restrângere a exercițiului unor drepturi civile, în sensul textului de lege, ci reglementează cadrul exercitării acestui drept electoral de natură procedurală, care nu este unul absolut.

Pentru toate considerentele expuse, reținând caracterul nefondat al motivelor de contestație invocate și, în consecință, al cererilor accesorii formulate, Înalta Curte a respins contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei nr.173/12.12.2020 a Biroului Electoral Central.