ÎCCJ, Decizia nr. 59/2017

Decizia

civilă nr. 59/2017

Asupra admisibilității în

principiu a recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 2105 din 2 noiembrie 2016,

pronunțată în Dosarul nr. x/3/2016, Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția I civilă, a respins, ca

inadmisibilă, contestația formulată de A., având ca obiect

anularea dovezilor de depunere a listelor de susținători eliberate

partidelor PSD, PNL, PRU, ALDE, USR, PMP, ANR, UDMR, precum și respingerea

respectivelor liste, invocând neîndeplinirea condițiilor de legalitate a

procedurii de depunere a listelor de susținători, pentru

susținerea candidaților tuturor partidelor la Camera

Deputaților/Senatului. În esență, Înalta Curte a reținut

că „din reglementările cuprinse în Legea nr. 208/2015 (art. 12 alin.

(3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (6)), rezultă că Înalta Curte

are competența, în materie electorală, de a soluționa

contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral

Central. Cum, în speță, prin demersul judiciar nu se contestă o

decizie a Biroului Electoral Central, ci activitatea Biroului Electoral Central

legată de procedura de depunere a listelor de susținători,

Înalta Curte a reținut că este inadmisibilă calea de atac

exercitată A.

Împotriva deciziei respective a

declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de

Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

II. Procedura de filtrare a recursului;

Recursul fiind de competența

Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului

de recurs și procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc.

civ.

Prin Raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a

concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, întrucât vizează

o decizie definitivă pronunțată de o secție a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, hotărâre care nu mai

poate fi supusă reformării.

Prin Încheierea din camera de consiliu

de la 12 decembrie 2016, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat

că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2)

și (3) C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către

părți.

III. Considerentele Înaltei Curți;

Cu titlu prealabil, contrar

susținerilor reprezentantului recurentului A., completul de filtru

constată că, la fila 21 a dosarului, este atașat procesul-verbal

de înmânare, care, prin mențiunile pe care le cuprinde, atestă faptul

că, la data de 12 ianuarie 2017, a fost îndeplinită legal, în

conformitate cu prevederile art. 164 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., procedura

de comunicare a raportului asupra admisibilității în principiu prin

depunerea la cutia poștală de la adresa indicată de recurent

(București, sector 2).

Analizând cererea de recurs în raport

cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul nu este admisibil pentru considerentele

arătate în continuare.

În sensul celor expuse la pct. 1, prin

decizia ce formează obiectul prezentului recurs, Înalta Curte a respins,

ca inadmisibilă, o contestație formulată în temeiul

dispozițiilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a

Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea

Autorității Electorale Permanente.

În speță, sunt relevante

următoarele dispoziții din Legea nr. 208/2015, conform cărora

sunt definitive hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație

și Justiție în litigiile născute în procesul de punere în aplicare

a acestei legi:

„Art. 12. - (…);

(3) Cererea de anulare a

alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție

electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de

către competitorii electorali care au participat la alegeri în

circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la

Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii

votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic

motivată și însoțită de dovezile pe care se

întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi

admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea

fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de

natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii

de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel

mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral

Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la

cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și

Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la

data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii

definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească

definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare

sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda

electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu

autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare

a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor

prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă

operațiunile electorale privind numărarea voturilor și

constatarea rezultatelor.

Art. 19. - (…);

(2) Contestațiile se

depun la și se soluționează de către organismul electoral

constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează

biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte

de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se

referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile

de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz,

hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție

este definitivă.

Art. 57. - (…);

(4)

Decizia

Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a

alianței electorale poate fi contestată de orice persoană

fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație

și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării.

(5)

Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire

a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului

la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore

de la data pronunțării.

(6)

Înalta Curte de Casație și Justiție se

pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4)

și (5), în termen de 24 de ore de la data înregistrării

contestației, prin hotărâre definitivă.”

În

plus, se reține că art. 115 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 prevede

expres că „

Împotriva

hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele

judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.”

În raport cu dispozițiile citate,

se constată că hotărârile pronunțate de Înalta Curte de

Casație și Justiție în soluționarea contestațiilor cu

care este învestită potrivit dispozițiilor Legii nr. 208/2015 sunt

hotărâri definitive în sensul art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

și nu sunt supuse niciunei căi de atac, astfel că nu sunt supuse

recursului în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004

ori altor dispoziții legale.

Pentru considerentele expuse, în

temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2105 din 2 noiembrie 2016

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I civilă, în Dosarul nr. x/3/2016.

Fără cale de atac, conform art.

493 alin. (5) C. proc. civ.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2017.