ÎCCJ, Decizia nr. 59/2017

Decizia civilă nr. 59/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin Decizia nr. 2105 din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de A., având ca obiect anularea dovezilor de depunere a listelor de susținători eliberate partidelor PSD, PNL, PRU, ALDE, USR, PMP, ANR, UDMR, precum și respingerea respectivelor liste, invocând neîndeplinirea condițiilor de legalitate a procedurii de depunere a listelor de susținători, pentru susținerea candidaților tuturor partidelor la Camera Deputaților/Senatului.

În esență, Înalta Curte a reținut că „din reglementările cuprinse în Legea nr. 208/2015 (art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (6)), rezultă că Înalta Curte are competența, în materie electorală, de a soluționa contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central. Cum, în speță, prin demersul judiciar nu se contestă o decizie a Biroului Electoral Central, ci activitatea Biroului Electoral Central legată de procedura de depunere a listelor de susținători, Înalta Curte a reținut că este inadmisibilă calea de atac exercitată A. Împotriva deciziei respective a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

II. Procedura de filtrare a recursului; Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs și procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc. civ. Prin Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, întrucât vizează o decizie definitivă pronunțată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărâre care nu mai poate fi supusă reformării. Prin Încheierea din camera de consiliu de la 12 decembrie 2016, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

și a dispus comunicarea acestuia către părți. III. Considerentele Înaltei Curți; Cu titlu prealabil, contrar susținerilor reprezentantului recurentului A., completul de filtru constată că, la fila 21 a dosarului, este atașat procesul-verbal de înmânare, care, prin mențiunile pe care le cuprinde, atestă faptul că, la data de 12 ianuarie 2017, a fost îndeplinită legal, în conformitate cu prevederile art. 164 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., procedura de comunicare a raportului asupra admisibilității în principiu prin depunerea la cutia poștală de la adresa indicată de recurent (București, sector 2). Analizând cererea de recurs în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este admisibil pentru considerentele arătate în continuare.

În sensul celor expuse la pct. 1, prin decizia ce formează obiectul prezentului recurs, Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, o contestație formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. În speță, sunt relevante următoarele dispoziții din Legea nr. 208/2015, conform cărora sunt definitive hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în litigiile născute în procesul de punere în aplicare a acestei legi: „Art. 12. - (…); (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă.

Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării.

În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor. Art. 19. - (…); (2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare.

Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. Art. 57. - (…); (4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării. (5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5), în termen de 24 de ore de la data înregistrării contestației, prin hotărâre definitivă.” În plus, se reține că art. 115 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 prevede expres că „ Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.” În raport cu dispozițiile citate, se constată că hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea contestațiilor cu care este învestită potrivit dispozițiilor Legii nr. 208/2015 sunt hotărâri definitive în sensul art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și nu sunt supuse niciunei căi de atac, astfel că nu sunt supuse recursului în sensul art. 483 alin. (1) C. proc.

civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004 ori altor dispoziții legale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2105 din 2 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/3/2016. Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2017.