ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 77/2017

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, la data de 13 iunie 2016, contestatorul A., candidat la funcția de primar al com. Turcinești din partea B. - Filiala Gorj, a formulat contestație privind încălcarea prevederilor Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, solicitând constatarea nulității alegerilor desfășurate la data de 05 iunie 2016, pentru alegerea primarului, consiliului local și consiliului județean, în circumscripția electorală 66 Gorj. A motivat contestatorul că, la secția de votare din Satul Rugi, ce aparține de com. Turcinești, județul Gorj, au avut loc mai multe neregularități privind procedura de votare din 05 iunie 2016.

Prin sentința civilă nr. 5027 din 15 iunie 2016, Judecătoria Târgu Jiu a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea C., reținând incidența dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. e) și h) din Legea nr. 115/2015.

Dosarul nr. x/318/2016 a fost înaintată C. la data de 16 iunie 2016, fiind restituit, la data de 28 iunie 2016, cu mențiunea „C. funcționează doar pe timpul alegerilor”. În M. Of. nr. 466 din 22 iunie 2016 s-a publicat rezultatul alegerilor locale din 05 iunie 2016, astfel că, la aceeași dată, 22 iunie 2016, C. și-a încetat activitatea, conform art. 40 din Legea nr. 115/2015.

Urmare a restituirii dosarului de la C., Judecătoria Târgu Jiu a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Adresa din data de 06 iulie 2016. Prin Adresa din 14 iulie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a restituit dosarul, în raport cu soluția adoptată prin sentința nr. 5027 din 15 iunie 2016, prin care a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea C.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la data de 18 iulie 2016. Judecătoria Târgu Jiu, prin Încheierea nr. 7019 din 5 decembrie 2016, a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea luării măsurilor legale. A reținut instanța că, în situația în care C. desemnat pentru alegerile locale din iunie 2016 nu mai funcționează, sunt incidente dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, care conferă Înaltei Curți de Casație și Justiție competența în materia cererilor legate de frauda electorală.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 13 decembrie 2016. Sesizată cu soluționarea contestației, Înalta Curte va examina, cu prioritate, excepția inadmisibilității acesteia. Contestatorul A., candidat la funcția de primar al com. Turcinești din partea B., a invocat încălcarea prevederilor Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali în desfășurarea alegerilor locale din data de 05 iunie 2016 din Circumscripția electorală nr. 66 Gorj, pe motiv de nulitate și de fraudare. A susținut că au avut loc neregularități în ceea ce privește procesul de votare desfășurat în Secția de votare nr. 320 Satul Rugi, com. Turcinești, și că ar fi formulat cerere pentru renumărarea buletinelor de vot care, nefiindu-i primită la Circumscripția electorală nr. 66, a depus-o la Biroul Electoral Județean Gorj. În ceea ce privește aspectul numărării voturilor, potrivit art. 95 din Legea nr. 115/2015, „(1) În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face întâmpinări cu privire la aceste operațiuni. (2) Biroul electoral al secției de votare hotărăște de îndată asupra întâmpinărilor formulate. (3) Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestații în scris. Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire.” Referitor la aspectul fraudei electorale, aceeași Lege, nr. 115/2015, dispune la art. 39 alin. (1) lit. h) și alin. (3), următoarele: „(1) C. are următoarele atribuții: (h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de C. de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o; (3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I.” Din interpretarea acestor texte legale, rezultă că, din considerente care țin de celeritatea specifică procedurii electorale, sunt prevăzute expres termenele și procedurile care trebuie urmate precum și autoritățile competente în soluționarea acestor incidente. Astfel, pentru soluționarea întâmpinărilor formulate cu privire la operațiunile de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării, este stabilită competența Biroului electoral al secției de votare. În ceea ce privește frauda electorală, este stabilită competența C. care, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă, poate anula alegerile dintr-o circumscripție electorală. De asemenea, legea stabilește și persoana care, în cazul unei fraude electorale, poate formula cerere de anulare a alegerilor, respectiv numai partidele politice care participă la alegeri sau candidații independenți. Deci, în Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, nu se regăsesc dispoziții care să prevadă o cale de atac împotriva refuzului autorității electorale de a proceda la renumărarea voturilor sau de a soluționa vreo cerere de anulare a alegerilor, fiind atributul exclusiv al Birourilor electorale ale secțiilor de votare sau al C. Prin urmare, Înalta Curte, reținând că, în materie electorală, condițiile pentru exercitarea dreptului de acces la justiție sunt prevăzute expres și limitativ de lege, iar prezenta cale de atac judiciară exercitată de contestator nu este reglementată de Legea nr. 115/2015, va respinge contestația, ca inadmisibilă.