ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2855/2016

Decizia

nr. 2855/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Timiș, prin Consiliul Județean Timiș, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Autoritatea de Management Programul Operațional Sectorial de Mediu, solicitând:

- anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 134236 din 18 octombrie 2013 și a Deciziei nr. 134405 din 20 noiembrie 2013 a Direcției Generale Autoritatea de Management Programul Operațional Sectorial de Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, înregistrată la Consiliul Județean Timiș sub nr. 15824 din 25 noiembrie 2013, dată în soluționarea contestației formulate de Județul Timiș;

- suspendarea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 134236 din 18 octombrie 2013, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea curții de apel

Prin sentința nr. 71 din 18 martie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal:

- a admis acțiunea formulată de reclamantul Județul Timiș, prin Consiliul Județean Timiș, împotriva pârâtului Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală de Management Programul Operațional Sectorial de Mediu;

- a anulat Nota de constatare a regulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 134236 din 18 octombrie 2013 și a Decizia nr. 134405 din 20 noiembrie 2013 emise de pârât.

- a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 134236 din 18 octombrie 2013 emise de pârâte până la soluționarea irevocabilă a acțiunii.

Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (actualmente Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) a formulat recurs, în temeiul prevederilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la soluția de admitere a cererii de suspendare, recurentul a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) coroborat cu art. 15 din Legea nr. 554/2004, invocând sub acest aspect excepția autorității de lucru judecat, față de soluția pronunțată în Dosarul nr. x/59/2013 al Curții de Apel Timișoara.

În privința soluției de anulare a actelor administrative contestate, recurentul a arătat că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, referitoare la noțiunea de neregulă, câtă vreme legiuitorul a prevăzut și situația în care acțiunea sau inacțiunea beneficiarului ar putea avea ca efect un eventual prejudiciu al bugetului și fondurilor U.E.

În opinia recurentului, instanța era obligată să verifice existența neregulilor reținute în nota de constatare în raport de care ar fi constatat și existența prejudiciului adus bugetului U.E., materializat în suma plătită necuvenit (7.197.853,00 lei), prin raportare la încălcarea prevederilor O.U.G. 34/2006 și a clauzelor contractuale.

Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

La data de 3.11.2014, intimatul-reclamant Județul Timiș a formulat cerere de suspendare a cauzei, în conformitate cu prevederile art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., arătând că instituția a demarat procedura administrativă prevăzută de O.G. nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operational sectorial Mediu 2007-2013, aprobată și completată prin Legea nr. 334 din 10 decembrie 2013.

Recurentul-pârât a formulat punct de vedere cu privire la cererea de suspendare a cauzei, arătând că la data comunicării cererii, respectiv 05.11.2014, procedura administrativă demarată de intimat nu era finalizată, astfel că, în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ., nu își exprimă acordul cu privire la suspendarea cauzei.

Procedura derulată în recurs

Raportul asupra admisibilității recursului întocmit în cauză potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (1)-(3) C. proc. civ. a fost comunicat părților în baza încheierii din data de 12.05.2015.

Prin încheierea din data de 20.07.2015, completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia cu dezbateri contradictorii, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Prin concluziile scrise înregistrate la data de 13 octombrie 2016, intimatul-reclamant a precizat că nu înțelege să mai susțină cererea de suspendare formulată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând, totodată, restituirea cauțiunii achitată cu recipisa nr. 878497/1/15.01.2014, consemnată în Registrul de valori nr. III al Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de casare și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele în continuare arătate.

Intimatul-reclamant Județul Timiș a supus controlului instanței de contencios administrativ, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 134405 din 20 noiembrie 2013 prin care Direcția Generală Autoritatea de Management Programul Operațional Sectorial de Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice a respins contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 134236 din 18 octombrie 2013 privind contractului de lucrări nr. 17676 din 04 decembrie 2009 „Execuție depozit de deșeuri nepericuloase din comuna Ghizela, jud. Timiș, și achiziție echipamente” din cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor in județul Timiș”.

Prin nota de constatare a neregulilor nr. 134236 din 18 octombrie 2013 s-a reținut că autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 75 alin. (5), coroborat cu alin. (6) din O.U.G. nr. 34/2006, prin nerespectrea condițiilor ce trebuiau îndeplinite pentru a beneficia de reducerea de 5 zile a perioadei de depunere a ofertelor, în sensul că nu a publicat documentația tehnică și caietul de sarcini pe SEAP și nici nu a precizat o adresă de internet la care această documentație să fi fost disponibilă, precum și a art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, prin neasigurarea unui grad adecvat de publicitate ca urmare a modificării documentației de atribuire, în condițiile în care anunțul inițial de participare a fost publicat în JOUE, iar modificările ulterioare au fost publicate doar în SEAP, sub forma unor clarificări.

În consecință, pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecție financiară forfetară de 10% din valoarea fără TVA a contractului, în sumă de 7.197.853,00 lei, în temeiul prevederilor art. 4 din H.G. nr. 875/2011.

Prima instanță a constatat nelegalitatea actelor administrative contestate reținând că nu sunt întrunite cerințele cumulative prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, pârâtul nefăcând dovada caracterului cert al producerii sau posibilității producerii vreunui prejudiciu bugetului Uniunii Europene, urmare a încălcării de către reclamantă a unor dispoziții din O.U.G. nr. 34/2006.

Înalta Curte constată că susținerile recurentului-pârât, în sensul că instanța de fond a interpretat greșit noțiunea de „neregulă”, din perspectiva inexistenței unui prejudiciu cert adus bugetului U.E., sunt întemeiate.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula constă în „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.

Din definiția legală a noțiunii de „neregulă” rezultă că se are în vedere nu numai o abatere care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene și/sau fondurile publice naționale aferente, ci și o abatere care are potențialul de a produce un prejudiciu, chiar dacă acesta nu s-a produs efectiv.

Producerea unei abateri de la legalitate, regularitate și conformitate, inclusiv a unei abateri care nu are un impact financiar precis, este de natură să afecteze interesele financiare ale Uniunii și conduce la retragerea sprijinului financiar obținut.

În speță, lipsa prejudiciului cert este singurul considerent care a condus la admiterea acțiunii și anularea actelor administrative atacate, fără însă ca judecătorul fondului să analizeze neregulile cuprinse în Nota de constatare nr. 134236 din 18 octombrie 2013, cu privire la atribuirea contractului de achiziție lucrări nr. 17676/04.12.2009 încheiat cu SC A. SA.

Potrivit unei jurisprudențe constante a C.J.U.E. (Hotărârea din 15.09.2005, Islanda/Comisia, C-199/03, pct. 31; Hotărârea din 21.12.2011, Chambre de Commerce et d’Industrie de l’Indre, C-465/10, pct. 47), inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii Statelor membre, cu obligația să ia măsurile necesare pentru verificarea faptului că acțiunile finanțate din fondurile publice cu contribuția Uniunii Europene, au fost desfășurate corect, pentru prevenirea neregulilor și pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe (hotărârea din 13 martie 2009, Vereniging și alții, C-383/06-C 385/06, pct. 37).

Prin urmare, producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului U.E., fără a fi necesară existența unui prejudiciu cert asupra acestui buget, Curtea de Justiție a Uniunii Europene statuând constant că săvârșirea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului european.

Astfel, soluția de admitere a acțiunii exclusiv în considerarea inexistenței unui prejudiciu cert, fără o cercetare aprofundată a tuturor cererilor și apărărilor părților sub aspectul existenței abaterilor reținute prin Nota de constatare a neregulilor nr. 134236 din 18 octombrie 2013, echivalează cu necercetarea fondului cauzei și determină imposibilitatea instanței de recurs să exercite controlul judiciar asupra sentinței atacate.

Față de soluția preconizată, nu se mai impune analizarea criticilor formulate de recurent cu privire la cererea de suspendare, acestea urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei.

Pentru considerentele expuse, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împotriva sentinței nr. 71 din 18 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2016.