ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3779/2019

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 02.03.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Județul Timiș - Consiliul Județean Timiș, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructură Mare, Autoritatea de Management POS Mediu, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/08.10.2015 și a Deciziei nr. 19440/14.12.2015 a Direcției Generale Programe Infrastructură Mare, Autoritatea de Management POS Mediu din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, înregistrată la Consiliul Județean Timiș sub nr. x/22.12.2015.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 142 din 02.06.2016, a respins acțiunea reclamantului.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Recurentul a prezentat situația de fapt, cadrul normativ aplicabil, istoricul litigiului și a formulat critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare. 3.1. Prima instanță nu a ținut seama de susținerea sa în sensul că autoritatea de control nu a valorificat obiecțiunile pe care le-a formulat în faza administrativă a litigiului cu privire la actul de control. 3.2. Judecătorul fondului nu a sancționat încălcarea principiului neretroactivității legii de către autoritatea de control cu ocazia întocmirii Notei de constatare deduse judecății. În speța de față, erau aplicabile prevederile O.G. nr. 79/2003, care îl obligau pe emitentul notei contestate să probeze existența prejudiciului. 3.3. Contrar celor reținute de instanța de fond, criteriile de calificare nu sunt discriminatorii, nerelevante, de natură să îngrădească accesul participanților la procedura de atribuire. 3.3.1. În raport de complexitatea proiectului implementat, era firesc ca experții principali să aibă experiență anterioară în implementarea unor proiecte "cofinanțate de Uniunea Europeană și/sau alte instituții finanțatoare internaționale." Această cerință nu poate fi considerată discriminatorie, în condițiile în care au trecut mai mult de 10 ani de când la nivelul țării s-au implementat proiecte finanțate din fonduri europene. Un argument în plus în acest sens îl constituie și faptul că niciunul dintre ofertanții participanți la procedură, a căror oferte au fost declarate inacceptabile, nu au fost respinși pentru acest considerent. 3.3.2. Autoritatea contractantă a solicitat ofertanților să prezinte declarația privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006, atât în nume propriu, cât și pentru fiecare asociat și subcontractant nominalizat în ofertă. Declarația în discuție este un document sub semnătură privată, care nu necesita implicarea unei alte instituții, dar care reprezenta o garanție în sensul că niciunul dintre potențialii participanți la implementarea contractului finanțat de Uniunea Europeană, fie contractori, fie subcontractori, nu au fost condamnați pentru participarea la activități economice infracționale. 3.3.3. Criteriul referitor la faptul că ofertanții trebuiau să fi înregistrat pe o perioadă de trei ani o balanță pozitivă și să fi obținut profit în cel puțin doi dintre cei trei ani anteriori era necesar în condițiile în care în cadrul anunțului de participare nu se regăsesc toate informațiile din fișa de date a achiziției referitoare la criteriile de calificare privind capacitatea economico-financiară. 3.3.

Pentru contractele prezentate în vederea îndeplinirii cerinței minime de calificare privind experiența similară, autoritatea contractantă a solicitat prezentarea a cel puțin două recomandări pentru serviciile prestate în cadrul contractelor din partea altor beneficiari/clienți, din care, cel puțin una, să fie aferentă unui contract de servicii de supervizare a unor lucrări de construcție pentru un depozit ecologic de cel puțin 500.000 metri cubi, executat conform regulilor FIDIC sau echivalent. Această cerință a fost evidențiată în cadrul Notei justificative nr. x/22.01.2010. 3.3.

Impunerea cerinței de calificare de a solicita ofertanților ca experții propuși pentru pozițiile de Inginer construcții civile, Inginer electrician, Inginer drumuri și poduri, Inginer instalații sanitare termice, Apă - Canal să fie atestați ca diriginte de șantier în domeniile respective de activitate, în conformitate cu legislația națională, probează respectarea dispozițiilor din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Autoritatea contractantă nu a precizat explicit în formularea cerinței faptul că aceasta trebuie să fie îndeplinită la momentul depunerii ofertei. Mai mult decât atât, Instrucțiunea ANRMAP nr. 1/2013 a fost emisă ulterior momentului întocmirii documentației de atribuire și a notelor justificative. 3.3.

Contrar celor reținute de instanța de fond, documentația de atribuire descrie suficient de detaliat metodologia de evaluare a ofertelor, cu respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal. Recurenta a prezentat în mod detaliat punctajul acordat pentru fiecare factor de evaluare . Punctajul aplicat pentru factorii de evaluare 2-4 nu a influențat în niciun fel atribuirea contractului, stabilirea ofertei câștigătoare fiind realizată pe baza punctajului obținut de fiecare ofertă declarată admisibilă și conformă. 3.3.

Criteriile de atribuire indicate în documentația de atribuire au fost respectate de ofertantul câștigător care a prezentat toate declarațiile solicitate prin documentație. 3.3.

Contractul de servicii a fost atribuit unei firme care a îndeplinit în totalitate cerința din documentația de atribuire referitoare la Capacitatea tehnică și profesională. Așa cum rezultă din lista experților propuși de către ofertantul câștigător, pentru poziția Inginer mecanic a fost propus dl. A. cu o experiență de 6 ani în domeniul procurării și montajului echipamentelor mecanice aferente echipamentelor de sortare, compactare și transfer a deșeurilor solide municipale. 3.3.

În mod nejustificat, prima instanță nu a analizat respectarea principiului proporționalității sancțiunii aplicate pe considerentul că procentul de 25% al corecției financiare a fost verificat în cadrul altui litigiu. Mai mult decât atât, prevederile art. 4 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 66/2011 nu au fost respectate de către echipa de control, întrucât aceasta nu a propus câte o corecție pentru fiecare neregulă constatată pentru ca apoi să aplice pe cea mai mare dintre cele propuse, ci a stabilit în mod direct corecția financiară aplicată printr-o altă notă de constatare. 4. Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant legal al Ministerului Fondurilor Europene, a formulat note scrise în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar. 4.2. Recurentul a depus răspuns la notele scrise . 5. Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în notele scrise depuse de intimat, a susținerilor din răspunsul recurentului la notele scrise, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Recurentul Județul Timiș - Consiliul Județean Timiș a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare: - Decizia nr. 19440/14.12.2015 prin care Direcția Generală Programe Infrastructură Mare, Autoritatea de Management POS Mediu din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a respins contestația formulată de parte împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/08.10.2015 emisă de Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu; - Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare anterior nominalizată. Echipa de control din cadrul Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POS Mediu a efectuat verificări ca urmare a Suspiciunii de neregulă nr. 2005/07.08.2015 transmisă de Serviciul Conformitate Achiziții Publice din cadrul AM POS Mediu, cu privire la atribuirea și implementarea Contractului de servicii nr. x/30.07.2010 "Supervizarea lucrărilor de execuție" din cadrul Proiectului "Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Timiș". În urma verificărilor efectuate, echipa de control a reținut că autoritatea contractantă a încălcat mai multe prevederi legale cuprinse în O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, cu privire la respectarea cerințelor din documentația de atribuire și la stabilirea criteriilor de calificare și selecție restrictive în Anunțul de participare și Fișa de date a achiziției. Urmare a constatărilor făcute, echipa de control a aplicat o corecție financiară de 25% din valoarea fără TVA a Contractului de servicii analizat, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, precum și a celor din Ghidul COCOF 07/0037/03- RO. Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este legală, fiind împărtășită de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. Răspunzând punctual la criticile prezentate în cadrul memoriului de recurs, subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte reține următoarele: 5.1. Referitor la încălcarea dreptului la apărare al recurentului Partea susține faptul că prima instanță nu a sancționat omisiunea autorității de control de a analiza obiecțiunile pe care le-a formulat cu privire la proiectul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare deduse judecății. Critica recurentului este nefondată. După cum a evidențiat și prima instanță, pct. de vedere exprimat de recurent în legătură cu proiectul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare contestate, prin intermediul adresei nr. x/05.10.2015, a nominalizat în cuprinsul Notei de constatare contestate în cauză (a se vedea dosar fond) și a fost analizat în procedura administrativă necontencioasă. 5.2. Referitor la încălcarea principiului neretroactivității legii Recurentul arată că erau aplicabile prevederile O.G. nr. 79/2003 care îl obligau pe emitentul Notei aflate în discuție să probeze existența prejudiciului. Așa cum s-a arătat mai sus, echipa de control a aplicat o corecție financiară de 25% din valoarea fără TVA a Contractului de servicii analizat, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, precum și a celor din Ghidul COCOF 07/0037/03- RO. În raport de împrejurarea că pentru același contract s-a aplicat anterior, printr-un alt act administrativ, o corecție financiară de 25%, autoritatea de control a considerat că sunt incidente cauzei prevederile art. 4 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. În ceea ce privește existența sau potențialitatea prejudiciului, în jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-271 pct. 8, C-465/10 pot. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos (C-199/03, pct. 15). În speță, nu se poate reține inexistența unui prejudiciu constând în obținerea unui avantaj cu încălcarea normelor privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, de vreme ce una dintre neregulile constatate vizează impunerea unor cerințe de calificare restrictive. De altfel, în același sens, a fost adoptată și soluția de principiu de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 24.11.2014, în care s-a considerat că "în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecției financiare pentru recuperarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora nu este condiționată de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naționale, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute în anexa la ordonanța de urgență în care aplicarea corecției financiare este condiționată de existența prejudiciului." În concluzie, susținerile recurentei-reclamante pe acest aspect sunt nefondate, deoarece obligația de restituire sau recuperare a fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară aprobarea existenței sau producerii unui prejudiciu. Este de observat faptul că, în cauza de față, contrar susținerilor recurentului, prejudiciul a fost probat: în procedura de atribuire a Contractului de servicii nr. x au fost săvârșite de către recurent mai multe abateri de la legislația privind achizițiile publice cu impact financiar asupra bugetului Uniunii Europene și fondurilor publice naționale (pentru contractul analizat, valoarea contribuției din fonduri UE este de 80%, iar contribuția publică națională este de 20%); derularea Contractului de lucrări astfel cum a fost încheiat implică utilizarea defectuoasă a fondurilor obținute de către recurent. Cu alte cuvinte, nerespectarea legislației din domeniul achizițiilor publice determină cheltuirea necuvenită a unei părți din aceste sume, ceea ce prejudiciază bugetul Uniunii Europene și conduce la recuperarea acestui prejudiciu de către Uniunea Europeană de la Statul Român, în baza mecanismului corecțiilor financiare. 5.3. Referitor la neregulile constatate Recurentul precizează faptul că nu a săvârșit nicio abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în sensul prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 79/2003. Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe în sensul că recurentul a stabilit cerințe discriminatorii/nerelevante și/sau disproporționate în documentația de atribuire, cu încălcarea principiilor transparenței și al tratamentului egal, precum și prin atribuirea contractului de achiziție publică unui operator economic care nu a demonstrat îndeplinirea în totalitate a cerințelor de calificare, ceea ce reprezintă încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, precum și ale H.G. nr. 925/2006, citate de prima instanță. 5.3.1. Recurentul susține faptul că cerința potrivit căreia experții principali să aibă experiență anterioară în implementarea unor proiecte "cofinanțate de Uniunea Europeană și/sau alte instituții finanțatoare internaționale" nu este discriminatorie. Înalta Curte consideră că această critică este nefondată. În primul rând, este de observat faptul că această cerință a fost menționată de autoritatea contractantă doar în Fișa de date a achiziției, nu și în Anunțul de participare. În atare situație, nu prezintă importanță susținerea recurentului în sensul că la momentul publicării anunțului de participare în SEAP (anul 2010), capacitatea tehnică a Sistemului Electronic de Achiziții Publice era limitată la 3.000 de caractere. În al doilea rând, în mod indiscutabil, sursa de finanțare a proiectelor în care experții au activat nu poate fi relevantă în ceea ce privește experiența lor profesională. În al treilea rând, împrejurarea că niciuna dintre ofertele declarate inacceptabile de către autoritatea contractantă nu au avut ca temei lipsa de experiență a experților propuși în proiecte finanțate din fonduri europene și sau alte instituții finanțatoare internaționale nu prezintă nicio importanță. 5.3.2. Recurentul arată că obligarea ofertanților să prezinte declarația privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006, atât în nume propriu, cât și pentru fiecare asociat și subcontractant nominalizat în ofertă nu reprezintă un criteriu restrictiv. Înalta Curte consideră că această critică este nefondată, deoarece dispozițiile art. 11 alin. (7) din H.G. nr. 925/2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, precizează în mod expres faptul că "autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanți (...)". 5.3.3. În opinia recurentului, criteriul de calificare referitor la faptul că ofertanții trebuiau să fi înregistrat pe o perioadă de trei ani (respectiv anii 2006 - 2008) o balanță pozitivă și să fi obținut profit în cel puțin doi dintre cei trei ani anteriori era necesar. În mod corect judecătorul fondului a confirmat soluția administrativă și a apreciat că este vorba despre inserarea unui criteriu restrictiv și irelevant, raportat la dispozițiile art. 185 din O.U.G. nr. 34/2006. Capacitatea ofertanților de a îndeplini contractul nu este influențată de faptul că aceștia au înregistrat profit sau pierderi, aspectul analizat nefiind de natură să prezinte importanță pentru faza de atribuire a contractelor de achiziție publică. O astfel de situație poate fi doar conjuncturală, iar ceea ce ar trebui avut în vedere este situația generală a societății din punct de vedere economico-financiar. Bilanțul unei societăți are scopul de a prezenta în mod real informații despre poziția financiară a agentului economic, iar acesta cuprinde suficiente elemente care pot indica situația economico-financiară. Prin stabilirea acestui criteriu de calificare, recurentul a impus limite pentru potențialii ofertanți care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractul ce urma a fi atribuit. 5.3.4. Recurentul arată că obligarea ofertanților să prezinte cel puțin două recomandări pentru serviciile prestate în cadrul contractelor din partea altor beneficiari/clienți, din care, cel puțin una să fie aferentă unui contract de servicii de supervizare a unor lucrări de construcție pentru un depozit ecologic de cel puțin 500.000 metri cubi, executat conform regulilor FIDIC sau echivalent, nu reprezintă o cerință restrictivă. Mai mult decât atât, această cerință a fost evidențiată în cadrul Notei justificative nr. x/22.01.2010. Instanța de control judiciar constată că autoritatea contractantă a menționat în Fișa de date a achiziției, la pct. V.4 - Capacitatea tehnică și/sau profesională -, faptul că experiența anterioară va putea fi dovedită de către ofertanți prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiții: - derularea și finalizarea cu succes în ultimii 3 ani a cel puțin unui contract de supervizare a unor lucrări din domeniul "infrastructurii de mediu", în care valoarea lucrărilor de investiții să reprezinte cel puțin echivalentul în RON a 16.000.000 euro; - derularea și finalizarea cu succes în ultimii 3 ani a cel puțin unui contract de supervizare a unor lucrări de construcție pentru un depozit ecologic de deșeuri regional/municipal de cel puțin 500.000 metri cubi, executat conform regulilor FIDIC sau echivalent. În raport de dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, care precizează că "autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economico-financiară și/sau capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire", nu poate fi negat dreptul autorității contractante de a solicita participanților la procedură îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la capacitatea economică și financiară și/sau capacitatea tehnică și profesională, dar aceste criterii, după cum prevede art. 179 din același act normativ, trebuie să respecte principiul proporționalității și să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. În speța de față, după cum în mod corect a evidențiat judecătorul fondului, cerința este restrictivă, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a oferit o justificare corespunzătoare pentru impunerea sa în cadrul Notei justificative nr. x/22.01.2010, aceasta fiind doar nominalizată (a se vedea dosar fond). 5.3.5. Recurentul precizează faptul că stabilirea cerinței de calificare de a solicita ofertanților ca experții propuși pentru pozițiile de Inginer construcții civile, Inginer electrician, Inginer drumuri și poduri, Inginer instalații sanitare termice, Apă-Canal să fie atestați ca diriginte de șantier în domeniile respective de activitate, în conformitate cu legislația națională, nu este restrictivă. Instanța de control judiciar constată că autoritatea contractantă a menționat în Fișa de date a achiziției, la pct. V.4.2 - Informații privind capacitatea profesională -, faptul că experții pe termen lung trebuie să fie atestați profesional ca diriginți de șantier, conform cu legislația națională. Critica recurentului este fondată. Într-adevăr, în art. 23 din Instrucțiunea ANRMAP nr. 1/2013 se precizează faptul că: "(1) Pentru operatorii economici care prezintă experți străini ce dețin certificat/atestat echivalent emis de autoritățile de certificare abilitate din alt stat nu se va impune obținerea atestatului/certificatului recunoscut de autoritățile române la momentul depunerii ofertelor/candidaturilor. (2) În baza principiului recunoașterii reciproce, autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente." Însă, este de observat faptul că Instrucțiunea aflată în discuție a fost emisă ulterior momentului întocmirii documentației de atribuire și notelor justificative. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă nu avea obligația de a menționa în Fișa de date a achiziției că ofertanții pot depune "certificări echivalente" pentru experții străini. 5.3.6. Recurentul arată că documentația de atribuire descrie suficient de detaliat metodologia de evaluare a ofertelor, cu respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal și este prezentat în mod detaliat punctajul acordat pentru fiecare factor de evaluare . Punctajul aplicat pentru factorii de evaluare 2 - 4 nu au influențat în niciun fel atribuirea contractului, stabilirea ofertei câștigătoare fiind realizată pe baza punctajului obținut de fiecare ofertă declarată conformă și admisibilă. Critica recurentului este fondată, întrucât autoritatea contractantă a prezentat algoritmul de calcul și factorii de evaluare a ofertelor care au fost luați în considerare în cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", fiind respectate prevederile art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. 5.3.7. Recurentul susține faptul că ofertantul câștigător a îndeplinit criteriile de atribuire indicate în documentația de atribuire, deoarece a prezentat toate declarațiile solicitate prin documentație. Atât în Nota de constatare cât și în Decizia de soluționare a contestației administrative deduse judecății s-a reținut faptul că ofertantul câștigător nu a îndeplinit în totalitate cerința din documentația de atribuire cu privire la capacitatea tehnică și profesională. În concret, autoritatea contractantă a solicitat îndeplinirea de către ofertanți a cerinței minime de calificare cu privire la experiența profesională specifică a următorului expert pe termen lung: "ofertantul trebuie să prezinte o echipă de experți, responsabilă pentru realizarea contractului de servicii, formată din cel puțin un inginer mecanic cu experiență de cel puțin 5 ani în domeniul procurării și montajului componentelor mecanice aferente echipamentelor de sortare, compactare și transfer a deșeurilor solide municipale." Ofertantul declarat câștigător, Asocierea B. Franța (lider) - C. SA Spania (asociat) a propus pentru poziția de inginer mecanic pe dl. A. cu experiență de 6 ani în domeniul procurării și montajului echipamentelor mecanice aferente echipamentelor de sortare, compactare și transfer a deșeurilor solide municipale. Această experiență rezultă din informațiile prezentate în cadrul CV-ului persoanei în cauză, respectiv: - 2009-2010 - D. - 2 ani; - 1997-1999 - E. Pitești - 3 ani; - 1996-1997 - Primăria Municipiului Pitești - 1 an (a se vedea dosar fond). În consecință, critica recurentului este fondată. 5.3.8. Recurentul precizează faptul că prima instanță nu a analizat respectarea principiului proporționalității sancțiunii aplicate pe considerentul că procentul de 25% al corecției financiare a fost verificat în cadrul altui litigiu. Mai mult decât atât, prevederile art. 4 din H.G. nr. 875/2011 nu au fost respectate de către echipa de control, întrucât aceasta nu a propus câte o corecție pentru fiecare neregulă constatată pentru ca apoi să o aplice pe cea mai mare dintre cele propuse, ci a stabilit în mod direct corecția financiară aplicată printr-o altă notă de constatare. Critica recurentului este nefondată. În mod justificat, prima instanță a arătat că în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/08.10.2015 emisă de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu, s-a menționat faptul că valoarea corecției financiare este de 1.088.213,25 RON, din care: contribuție din fonduri UE - 870.570,60 RON - 80%; contribuție publică națională - 217.642,65 RON - 20%; însă, în cuprinsul Notei s-a precizat faptul că nu există o creanță bugetară, deoarece pe contractul analizat a mai fost aplicată o corecție financiară de 25%, conform Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/07.02.2012 (soluție care a rămas definitivă, prin Decizia nr. 2625 din 26.09.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal). Așadar, contrar susținerilor recurentului, instanța de control judiciar constată că măsura dispusă de autoritatea emitentă respectă principiul proporționalității, iar aceasta a analizat la modul concret elementele proprii ale fiecărei nereguli și a aplicat în mod corect prevederile art. 4 din H.G. nr. 875/2011, conform cărora: "în cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor nereguli/abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate corecțiile financiare/reducerile procentuale prevăzute în anexa la ordonanță, se va aplica valoarea cea mai mare a corecției financiare/reducerii procentuale propuse." 6. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la pct. anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.