ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2382/2016

Decizia nr. 2382/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 28 martie 2014, reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița a chemat în judecată pe pârâtul M.D.R.A.P., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei din 26 septembrie 2013 emise de M.D.R.A.P. și înregistrate la C.J.D. la 4 octombrie 2013, prin care a fost respinsă contestația formulată de UAT Județul Dâmbovița împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 23 iulie 2013, privind proiectul cod SMIS 1100 cu titlul "Ranforsarea și modernizarea drumurilor județene DJ 701, DJ 401A și DJ 711A pe traseul Dobra - Cornățelu - Braniștea - Titu - Sălcuța - Odobești - Potlogi - Corbii Mari", al cărui beneficiar este Unitatea Administrativ Teritorială Județul Dâmbovița.

Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 2.142 din data de 3 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P. și s-a anulat Decizia din 26 septembrie 2013 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 23 iulie 2013 emise de M.D.R.A.P.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâtul M.D.R.A.P. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii, susținând legalitatea actelor administrative atacate.

În motivarea cererii de recurs, pârâtul a arătat, în esență, următoarele:

Având în vedere obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, arată că intimata nu a îndeplinit condițiile aplicării art. 122 lit. b), în sensul în care nu a precizat/justificat care sunt motivele tehnice, artistice sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate care au impus atribuirea fără competiție.

Totodată, în prezenta speță, obiectul contractului constă în revizuirea proiectului tehnic și nu în modificarea acestuia sau realizarea altui proiect în baza proiectului tehnic inițial, astfel încât vă nu era necesar ca prestarea serviciilor de proiectare să fie atribuită proiectantului inițial sau să îi fie solicitat acordul.

Referitor la susținerile instanței de fond conform cărora "este strict formală motivarea M.D.R.A.P. cum că partea reclamantă nu ar îndeplini condițiile art. 122 lit. b), în sensul că nu a precizat/justificat care sunt motivele tehnice, artistice sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate".

A precizat recurentul că legiuitorul a arătat fără echivoc care sunt motivele pentru care se poate realiza o achiziție publică pe baza art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 respectiv motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008, proiectarea lucrărilor de construcții pentru intervenții la construcții existente, inclusiv la instalațiile aferente, se elaborează în următoarele faze:

a) expertiză tehnică și, după caz, audit energetic;

b) documentație de avizare a lucrărilor de intervenții - documentația tehnico-economică imită în cazul investițiilor publice în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici aferenți lucrărilor de intervenții la construcții existente;

c) proiect tehnic;

d) detalii de execuție.

Mai consideră că sunt aplicabile prevederile art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006: atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic, proiectul tehnic fiind întocmit inițial de SC A. SRL.

Având în vedere obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, vă rugăm să observați faptul că intimata nu a îndeplinit condițiile prevăzute de art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, având în vedere faptul că nu a precizat/justificat care sunt motivele tehnice, artistice sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate care au impus atribuirea fără competiție.

Susținerile instanței de fond potrivit cărora "este strict formală motivarea M.D.R.A.P. cum că partea reclamantă nu ar îndeplini condițiile art. 122 lit. b), în sensul că nu a precizat/justificat care sunt motivele tehnice, artistice sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate", contravin atât dispozițiilor legale în vigoare, cât și punctului de vedere exprimat de A.N.R.M.A.P. în prezenta speță.

Potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/1995, proiectantul are obligații legale (participarea pe șantier la verificările de calitate, stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție din vina lui, etc.) pe care trebuie să le îndeplinească indiferent dacă cheltuielile ocazionate sunt sau nu incluse în contractul de elaborare a proiectului tehnic, sau soluționare a unor neconformități și defecte apărute în timpul implementării proiectului care nu se datorează proiectantului, care pot constitui obiectul unui alt contract de servicii, respectiv servicii de asistență tehnică.

Mai mult decât atât, obligațiile proiectantului, conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 10/995 se referă exclusiv la urmărirea comportării în exploatare a lucrării/construcției (lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și lucrări de reparații), și se rezumă numai la avizarea proiectului inițial.

Din coroborarea celor menționate mai sus, rezultă că pot fi identificate două situații:

- cheltuielile cu asistența tehnică să fie incluse în contractul de elaborare a tuturor fazelor de proiectare în devizul general al cheltuielilor, conform prevederilor art. 5 din H.G. nr. 28/2008;

- cheltuielile cu asistența tehnică să nu fie incluse în contractul de elaborare a fazelor proiectare și să formeze obiectul unui contract distinct de primul, putând avea părți contractante diferite.

Prin urmare, textele legale în materie nu instituie obligația acordării asistenței de către proiectantul inițial, ci aceasta poate fi asigurată și de către o alta persoană.

Cât privește susținerile instanței de fond referitoare la dreptul de autor al SC A. SRL, se arătă că, potrivit Legii nr. 8/1996, autorul unei opere (lucrarea de față) deține un drept de proprietate intelectuală asupra operei sale, concretizat în drepturi morale și drepturi patrimoniale asupra operei sale.

Autorul lucrării își rezervă drepturile morale asupra operei sale, pe care le poate opune și în măsura în care prin modificarea acesteia sau prin orice atingere adusă operei se prejudiciază onoarea sau reputația sa (art. 10 lit. d) din Legea nr. 8/1996).

Prin urmare, în momentul predării documentației de către prestator și a recepției de către achizitor, drepturile patrimoniale asupra operei sunt transmise achizitorului. Astfel, după momentul predării documentației, achizitorul este cel care poate decide cu privire la aceasta, conform dispozițiilor legale citate mai sus. Din acel moment prestatorul nu mai poate invoca drepturi de exclusivitate asupra operei sale.

Recursul se întemeiază pe art. 488 pct. 8 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2006.

Prin Încheierea din data de 16 martie 2016 pronunțată în Camera de Consiliu, s-a admis în principiu recursul formulat în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente, Înalta Curte constată că nu este fondat pentru următoarele motive:

În ceea ce privește neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006

În conformitate cu prevederile art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006: "Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: b) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic".

Înalta Curte constată că așa cum a arătat și recurenta-pârâtă, nu există constrângerea atribuirii contractului de servicii având ca obiect revizuire documentații tehnico-economice privind Ranforsarea și modernizarea drumurilor județene, conform Obiectivului Cod SMIS 1100 către același proiectant raportat la motive tehnice și artistice, însă în speță, motivarea alegerii acestei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, este corectă din punct de vedere al drepturilor de exclusivitate.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, elaboratorul proiectului tehnic de execuție a lucrărilor are obligația să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinței inițiale, precum și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate, să asigure asistența tehnică pe perioada derulării lucrărilor, aspect ce rezultă din Anexa 4 - Metodologie privind elaborarea Devizului general pentru obiective și lucrări de investiții, care face parte integrantă din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice.

Acest serviciu nu poate fi efectuat de către un alt proiectat, ci doar de proiectantul elaborator al proiectului, conform art. 84 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Dacă pe parcursul derulării contractului de finanțare, beneficiarul ar atribui serviciul unui alt proiectant, această măsură ar putea duce la apariția divergențelor între proiectantul inițial și cel care urmărește punerea în operă a proiectului inițial.

Conform DEX (dicționarul explicativ al limbii române), a revizui, se înțelege a cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea și a corecta eventualele lipsuri, a revedea.

Din acest punct de vedere se observă că raționamentul judecătorului de fond este corect atunci când arată că dacă se admite că în caz de modificare a proiectului sau de realizare a altui proiect în baza celui tehnic inițial, atribuirea s-ar fi putut face proiectantului inițial în condițiile art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 atunci și pentru alte intervenții necesare în caz de revizuire, trebuie să participe proiectantul inițial, pentru completarea proiectului sau adoptarea conform cerințelor din teren.

Chiar dacă în cauză nu se poate vorbi de existența unor drepturi de autor sau de o imposibilitate tehnică materială de realizare a lucrărilor de către alți operatori economici, instanța de recurs împărtășește constatarea judecătorului fondului în sensul că suntem în prezența unei imposibilități de ordin intelectual.

Temeiul legal al soluției pronunțate în recurs

Față de cele reținute mai sus, Înalta Curte în conformitate cu art. 496 C. proc. civ., constatând că sentința de fond este temeinică și legală, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de M.D.R.A.P. împotriva Sentinței nr. 2.142 din 3 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2016.

Procesat de GGC - N