ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4526/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, a solicitat ca, prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună: 1) Suspendarea executării Deciziei 40 din 11 aprilie 2012 de soluționare a contestației formulate împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 13708 din 22 februarie 2012, privind proiectul SMTS 1100 cu titlul "Ranforsarea și modernizarea drumurilor județene DJ 701, DJ401A și DJ711A pe traseul Dobra - Cornățelu - Braniștea - Titu - Sălcuța - Odobești - Potlogi - Corbii Mari"; 2) Anularea Deciziei 40 din 11 aprilie 2012 de soluționare a contestației formulate împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 13708 din 22 februarie 2012, privind proiectul SMIS 1100 cu titlul "Ranforsarea și modernizarea drumurilor județene DJ 701, DJ401A și DJ711A pe traseul Dobra - Cornățelu - Braniștea - Titu - Sălcuța - Odobești - Potlogi - Corbii Mari"; 3) Admiterea cererilor de chemare în garanție a persoanelor juridice mai sus arătate, în situația în care veți respinge acțiunea de față, pentru obligarea acestora la suportarea c/v sumei rezultate din aplicarea corecției financiare,

sumă care este în cuantum de 3.510.363,45 lei. Prin Sentința nr. 498 din 4 februarie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de Conturi a României și a A.N.R.M.A.P. și a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâta și chematul în garanție ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, Curtea de apel a respins excepția nulității Deciziei nr. 40 din 11 aprilie 2012 și a Notei de constatare nr. 13708 din 22 februarie 2012 ca nefondată.

De asemenea, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de Audit, și chemații în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că prin acțiunea formulată, reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița a chemat în garanție atât D.G.F.P. Dâmbovița pt. suportarea c/valorii sumei de 3.510.363,45 lei rezultată din aplicarea corecției financiare de 10% din valoarea contractului.

Argumentele reclamantului în susținerea excepției nulității celor 2 acte administrative contestate în cauză nu au putut fi primite deoarece din considerentele Notei de constatare, cât și ale Deciziei nr. 40 din 11 aprilie 2012 se reține că echipa de control a procedat la încheierea Notei de constatare în baza extrasului din Raportul de audit pt. operațiuni pt. POR ale Autorității de Audit nr. 51648/AP din 22 decembrie 2011 înregistrat la MDRT la conținând constatări cu implicații financiare cu privire la încălcarea legislației specifice achiziției publice, respectiv O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modific, și complet, ulterioare.

Din modul de derulare al contractului nr. 489 din 29 octombrie 2009 încheiat între reclamanta și SC T.R. SRL au fost constatate aspecte de nelegalitate, constând în diminuarea obiectului contractului de lucrări inițial, considerând reclamantul că modificarea unor clauze contractuale, adică diminuarea cantității de lucrări deja contractate nu încalcă disp. O.U.G. nr. 34/2006. Neregulile constatate în rapoartele de audit ale autorității de audit au dus la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și a Deciziei nr. 40 din 11 aprilie 2012 contestată în prezenta cauză. Reclamantul în calitate de autoritate contractantă în derularea contractului de lucrări nr. 489 din 29 octombrie 2009 a încheiat împreună cu antreprenorul un act adițional nr. 5 din 4 noiembrie 2010 prin care s-a diminuat prețul convenit inițial pt.

îndeplinirea contractului și implicit obiectul contractului. Referitor la această diminuare a contractului de lucrări Comisia de audit a apreciat în mod corect că modificarea unor clauze contractuale referitoare la obiectul unui contract de achiziție publică este de natură să creeze premizele încălcării disp. O.U.G. nr. 34/2006. Din cuprinsul notei de constatare s-a reținut că reclamantul în calitatea de autoritatea contractate a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire prin impunerea cerinței de calificare de la pct. "Informații privind subcontractanții" din fișa de date a achiziției publicată în anunțul de participare și în SEAP în sensul că subcontractanții pot efectua maxim 35% din valoarea contractului de lucrări care va fi încheiat.

Prin urmare, prin introducerea acestei cerințe li s-a interzis operatorilor economici posibilitatea de a subcontracta mai mult de un anumit procent din valoarea contractului de achiziție publică, ceea ce contravine Directivei 2004/18/CE astfel cum a reținut și MDRT prin nota de constatare. S-a apreciat ca fiind întemeiată și încălcarea principiului transparenței prin încălcarea obligațiilor de publicitate în sensul că s-a redus perioada minimă de 52 zile prev. între data transmiterii spre publicare a anunțului de participare din 22 iulie 2009 și data limită de depunere a ofertelor 21 august 2009, adică la 30 de zile potrivit art. 75 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. S-a apreciat că Nota de constatare în mod corect a preluat concluziile și recomandările Autorității de audit din Raportul de audit de operațiuni pt.

POR al Autorității -de Audit nr. 51648/AP din 22 decembrie 2011 transmis la MDRT cu adresa nr. 94973 din 22 decembrie 2011. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Înalta Curte sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca fiind lipsit ele interes pentru considerentele ce urmează: Din înscrisurile administrate în recurs rezultă că prin Nota nr. 79961 din 09 octombrie 2013 și Ordinul de plată nr. 10543 din 04 octombrie 201 s-a aprobat și efectuat plata integrală a debitului aferent actului de control, respectiv suma de 3.474.356,30 lei, reprezentând valoarea corecției financiare aferente contractului de lucrări nr. 489 din 29 octombrie 2009. Cum în speță, așa cum s-a arătat, debitul a fost stins, este evident că în acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii Curții de apel, caz în care ar fi de prisos cercetarea motivelor de recurs formulate de reclamant.

Or, activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat. Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze. În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița împotriva Sentinței civile nr. 498 din 4 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2014. Procesat de GGC - GV