ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 498/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 498/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 498/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Cererea de chemare în judecată;
Soluția instanței de fond;
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3375 din 10 decembrie 2014 a respins acțiunea formulată de reclamanta A. Ilfov - B. Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul C., ca nefondată.
Cererea de recurs;
Împotriva sentinței nr. 3375 din 10 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs, reclamanta A. Ilfov - B. Ilfov.
Recurenta - reclamantă A. Ilfov - B. Ilfov, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând acțiunea pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
A invocat ca temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Procedura derulată în recurs;
Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în cauză potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților conform încheierii din data de 14 iunie 2016, conform alin. (4) al aceluiași articol.
Prin încheierea din data de 1 noiembrie 2016, completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză.
Intimatul - pârât C., a depus întâmpinare la recursul promovat de recurentul pârât, prin care a invocat excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 489 alin. 1 C. proc. civ.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului;
Motivele de fapt și de drept relevante;
De la început trebuie subliniat faptul că cererea de recurs nu reprezintă în fapt decât o reluare a argumentelor prezentate de reclamantă prin acțiunea introductivă la Curtea de Apel București.
Prin sentință s-a constatat că recurenta nu a contestat măsura aplicării unei reduceri procentuale de 10% datorată cerinței restrictive prin care se solicita furnizorului să garanteze că producătorul va furniza piese de schimb pentru o perioadă de cel puțin 10 ani de la data livrării ci numai cea de-a doua măsură aplicată de reducere procentuală de 5 %.
Astfel, prima măsură nu face obiectul prezentei cereri de chemare în judecată și nu a fost contestată.
Astfel, cum contestația are ca obiect doar cea de-a doua măsură aplicată, privind reducerea procentuală de 5% în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 art. 27 și 28 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011 prin care se stabilește ca în cazul constatării existenței mai multor nereguli/abateri privind regimul achizițiilor publice pentru care s-au aplicat corecții financiare sau reduceri procentuale se va aplica valoarea cea mai mare a corecției financiare/reduceri procentuale propuse, soluționarea chiar favorabilă a acțiunii nu poate avea nici o influență asupra reducerii procentuale de 10% aplicate, acțiunea ar apărea ca lipsită de interes.
Cum însă acesta lucru nu a fost invocat de pârâta-intimată și nici în fața instanței judecătorești nu s-a pus în discuție acest aspect cauza va fi analizată pe fondul ei deși în orice situație finalitatea nu poate fi diferită.
Astfel, se reține că, în Fișa de date a achiziției, autoritatea contractanta a solicitat următoarele:
La cap. III.2.1.b) - Capacitatea de exercitare a activității profesionale, au fost solicitate următoarele documente:
- Aviz de funcționare emis de Ministerul Sănătății privind activitățile de import, comercializare si depozitare a dispozitivelor medicale, conform prevederilor Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale cu modificările si completările ulterioare. - Aviz de funcționare emis de Ministerul Sănătății (al ofertantului sau operatorului economic ce va îndeplini aceste activități), din care sa reiasă ca este avizat pentru activitățile de reparare, verificare și punere în funcțiune pentru fiecare dintre echipamentele ofertate conform prevederilor art. 3 si art. 4 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale cu modificările si completările ulterioare
La cap III.2.3. a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, a fost solicitata: Declarație privind partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de subcontractanți și specializarea acestora.
Ca modalitate de îndeplinire a fost solicitat astfel: se va completa Formularul nr. 2.
Chiar recurenta a recunoscut că avizul de funcționare emis de Ministerul Sănătății a fost solicitat abia prin Clarificarea din 25 noiembrie 2013.
Acest aspect reprezintă, cum a reținut și intimata prin decizia contestată o modificare a ofertei, aspect prohibit de prevederile art. 171 din O.U.G. nr. 34/2006.
Prin aceleași clarificări s-au impus și Declarația privind prețurile din contract care sunt îndeplinite de subcontractanți și specializarea acestora, aspecte care apăreau menționate în fișa de date a achiziției și a căror completare nu era posibil pe această cale. Acest aspect reprezenta neîndoielnic o modificare a ofertei conform art. 171 din O.U.G. nr. 34/2006, concluzia reținută și de instanța de fond, fiind aceea a încălcării principiului tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.
Celelalte argumente precum faptul că aspectele criticate ar fi fost fără influență câtă vreme s-a prezentat la procedură un singur ofertant, nu pot fi primite întrucât oferta SC D. SRL a fost declarată câștigătoare prin încălcarea principiului tratamentului egal, efectul reflectându-se direct în utilizarea fondurilor europene cu respectarea prevederilor normative și contractuale.
În raport de cele mai sus expuse hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.
Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs;
În raport de motivele de recurs analizate, acestea neîncadrându-se în dispozițiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează, în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. Ilfov - B. Ilfov împotriva sentinței civile nr. 3375 din 10 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 februarie 2017