ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 398/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 398/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr. 398/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 15 mai 2017 sub nr. x/2017, creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mehedinți în contradictoriu cu terțul poprit SC A. SRL și debitoarea B. a solicitat menținerea popririi înființată prin adresa din 9 septembrie 2016, până la concurența sumei de 34.585 lei.
Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă, prin Sentința nr. 6058 din 4 iulie 2017 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, potrivit art. 789 alin. (1) C. proc. civ., competența soluționării cererii de validare a popririi revine instanței de executare, iar conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
S-a arătat că față de aceste prevederi competența în ceea ce privește soluționarea cererii de validare a popririi aparține instanței de executare, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în a cărei circumscripție domiciliază debitoarea, fiind fără relevanță că terțul poprit are sediul în circumscripția acestei instanțe.
Prin Sentința nr. 3173 din 8 decembrie 2017, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea judecătoriei Sectorului 6 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că dispozițiile art. 237 C. proc. fisc. invocate de către creditor, aplicabile în speță, derogă de la prevederile art. 651 C. proc. civ. referitoare la competența instanței, norma generală în materie de executare silită, conform art. 631 alin. (2) C. proc. civ., aplicându-se principiul specialia generalibus derogant. În acest sens, s-a arătat că creditorul nu a solicitat validarea popririi reglementată de art. 790 C. proc. civ., ci menținerea popririi, prevăzută de dispozițiile C. proc. fisc.
Având în vedere că dispozițiile art. 237 C. proc. fisc. fac referire la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul terțului poprit, s-a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul terțului poprit SC A. SRL.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București are ca obiect menținerea popririi înființate de creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mehedinți prin adresa din 9 iunie 2016, până la concurența sumei de 34.585 lei, în contradictoriu cu terțul poprit SC A. SRL și debitoarea B.
Potrivit prevederilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ.:
"(1) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi".
Referitor la instanța de executare, dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că:
"(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".
Prevederile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.
Cu privire la cererile prin care se solicită menținerea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conține dispoziții speciale, art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 stabilind următoarele:
"(1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi."
Din interpretarea dispozițiilor legale evocate rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze distinct competența teritorială în cazul cererilor de menținere a popririi în favoarea instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit.
Așa fiind, în cauză nu își găsește aplicabilitatea norma prevăzută de art. 651 alin. (1) C. proc. civ., fiind aplicabile prevederile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, raportul dintre norma generală și cea specială rezolvându-se din perspectiva principiului specialia generalibus derogant.
Având în vedere că sediul terțului poprit SC A. SRL se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2018.
Procesat de GGC - CL