ÎCCJ, decizie (scj.ro #85277)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85277) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Magistrat
pensionar. Recalcularea pensiei de serviciu. Neincluderea adaosului la
indemnizația de încadrare pentru vechimea în magistratură
Index
alfabetic
: Magistrat
Pensie de serviciu
Adaos la indemnizația de încadrare
Vechime în magistratură
Legea
nr. 50/1995
, art. 5 alin. 1
O.U.G.
nr. 177/2002
, art. 17
Art.5 alin. (1) din Legea nr.50/1996 prevede că magistrații
beneficiază de un spor de stabilitate în magistratură, calculat la salariul de
bază, pentru o vechime de peste 20 de ani acest spor fiind de 20%.
Prin art.7 din O.U.G. nr.177/2002 s-a prevăzut dreptul la recalcularea pensiei
de serviciu pentru magistrații pensionari prin luarea în considerare și a
majorării indemnizației cu 20% pentru vechimea în magistratură de peste
20 de ani
.
I.C.C.J.,
secția de contencios administrativ și fiscal,
decizia
nr. 8728 din 3 decembrie 2004
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios
administrativ la 10 decembrie 2001, reclamantul P.C. a chemat în judecată Casa
Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale solicitând obligarea
acesteia să nu-i impoziteze de două ori pensia de serviciu, să-i actualizeze
pensia de serviciu în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (5) din Legea
nr.92/1992 și să-i plătească diferențele cuvenite cu începere de la 1 iulie
2000, actualizate cu coeficientul de inflație.
În cauză a fost introdusă și Casa de Pensii a municipiului București, cea care
are atribuții în calcularea pensiei și în restituirea sumelor pretins reținute
ilegal.
Urmare decesului reclamantului P.C., în cauză au fost introduși moștenitorii
acestuia P.M., soție supraviețuitoare, P.M.L., fiică și P.L., fiu, care au
continuat procesul.
Prin sentința civilă nr.1552 din 8 octombrie 2003, Curtea de Apel București,
secția de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea și a obligat
pârâtele să recalculeze pensia de serviciu a reclamantului prin luarea în
considerare și a adaosului (majorării) de 20% pentru vechimea în magistratură
de peste 20 de ani, pentru perioada 1 noiembrie 2000 - 13 martie 2003. A
obligat pârâtele să plătească moștenitorilor reclamantului defunct diferențele
de pensie ce i se cuvin pentru perioada 1 noiembrie 2000-13 martie 2003, la
care să se adauge indicele de inflație intervenit în această perioadă, raportat
la fiecare lună. A respins capătul de cerere privitor la neimpozitarea de două
ori a pensiei de serviciu, ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că P.C. a avut
vechime de peste 20 de ani în funcția de procuror, astfel că trebuie să se aibă
în vedere la stabilirea pensiei și adaosul de 20% reprezentând sporul de
stabilitate în magistratură.
Împotriva sentinței susmenționate au declarat recurs atât moștenitorii
reclamantului, respectiv P.M., P.M.L. și P.L. cât și pârâtele Casa de Pensii a
municipiului București și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de
Asigurări Sociale.
P.M., P.M.L. și P.L. au susținut, în esență, că hotărârea pronunțată este
netemeinică și nelegală în ce privește cel de-al doilea capăt de cerere
referitor la neimpozitarea de două ori a pensiei.
În recursurile lor, instituțiile pârâte au susținut că pensia de urmaș nu se
actualizează odată cu modificarea salariilor de bază ale magistraților, iar
Casa de Pensii a municipiului București a susținut că nu are atribuții în
stabilirea venitului net și nici în actualizarea pensiei de serviciu.
Recursurile sunt nefondate.
Se reține că prin O.G. nr.73/1999 privind impozitul pe venit s-a dispus că și pensiile
de la un anumit cuantum să fie impozitate, indiferent de domeniul în care au
lucrat pensionarii anterior pensionării.
Până în anul 1991 salariile se aveau în vedere ca fiind nete, deoarece
impozitarea se făcea asupra întregului fond de salarii al unei unități, nu
pentru fiecare salariat în parte.
Din 1991 și până în prezent în evidențe apare salariul brut și salariul net,
cel net reprezentând diferența dintre salariul brut și impozitul pe salariu.
Astfel, la calculul pensiei tuturor pensionarilor s-a avut în vedere, în
funcție de perioada luată ca bază de calcul, salariul tarifar (care în
realitate era salariul net) până în anul 1991 și salariul net după aceea, nu
numai în ce privește magistrații pensionați.
Conform prevederilor art. 103 alin. (5) din Legea nr.92/1992 pensiile
magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale
magistraților în activitate.
Art.5 alin. (1) din Legea nr.50/1996 prevede că magistrații
beneficiază de un spor de stabilitate în magistratură, calculat la salariul de
bază, pentru o vechime de peste 20 de ani acest spor fiind de 20%.
Prin art.7 din O.U.G. nr.177/2002 s-a prevăzut dreptul la recalcularea pensiei
de serviciu pentru magistrații pensionari prin luarea în considerare și a
majorării indemnizației cu 20% pentru vechimea în magistratură de peste
20 de ani.
Deoarece nejustificat nu i s-a luat în calculul pensiei reclamantului și
adaosul de 20%, în mod întemeiat s-a dispus obligarea pârâtelor să-i calculeze
pensia ce i se cuvenea, având în vedere și acest spor și să plătească
moștenitorilor reclamantului diferențele ce i se cuveneau, la care să se
calculeze indicele de inflație intervenit în această perioadă de timp.
Întrucât motivele de recurs formulate în cauză nu sunt de natură să ducă la
casarea hotărârii atacate, sentința instanței de fond fiind legală și
temeinică, toate cele trei recursuri declarate au fost respinse ca nefondate.