ÎCCJ, decizie (scj.ro #84874)

Certificat

de atestare a cazului de forță majoră  emis de Camera de

Comerț și Industrie a României. Caracterul actului. Excepție de

nelegalitate. Inadmisibilitate.

Legea

nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. b); art.4

Legea

nr. 335/2007

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Act administrativ

Autoritate publică

Camera de Comerț și

Industrie a României

Certificat de atestare a cazului de

forță majoră

Excepție de nelegalitate

Persoană juridică de drept

privat. Statut de „utilitate publică”

Sunt

autorități publice, prin asimilare potrivit  art. 2 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 554/2004, doar persoanele juridice de drept privat care au

dobândit, prin lege, sau prin hotărâre de guvern, statutul de „utilitate

publică”, fiind astfel atrase în puterea serviciilor publice, în regim de

putere publică, deși sunt persoane de drept privat.

Actele

emise de Camera de Comerț și Industrie a României nu au caracter de

acte administrative, pentru a putea fi supuse cenzurii instanței de

contencios administrativ - pe calea acțiunii directe ori pe calea

excepției de nelegalitate - nefiind emise de o autoritate publică în

sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, în condițiile în

care  Camera de Comerț și Industrie a României este potrivit

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 335/2007, o organizație

autonomă, neguvernamentală, fără scop patrimonial și

care nu are dobândit statutul de utilitate publică.

Î.C.C.J,

Secția contencios administrativ și fiscal

Decizia

nr. 1433 din 12 martie 2010

În

cadrul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Iași prin care reclamanta

S.C. RIG SA București a chemat în judecată pârâta Societatea

Națională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. SA – Sucursala

Iași pentru a fi obligată la plata sumei de 146.402,51 lei

reprezentând încasarea necuvenită a Tarifului Orar de Utilizare

realizată în executarea contractelor de transport, pârâta S.N. TFM CFR

Marfă SA – Sucursala Iași a invocat excepția de nelegalitate a

certificatului de atestare a cazului de forță majoră nr.393 din

4.08.2008 și a avizului pentru existența cazului de forță

majoră nr.12 din 17.10.2008 emise de Camera de Comerț și

Industrie a României.

Tribunalul

Iași, prin încheierea din 5.11.2009, în baza dispozițiilor art.4 din

Legea nr.554/2004, a suspendat judecarea cauzei și a sesizat Curtea de

Apel Iași pentru soluționarea excepției de nelegalitate, cauza

fiind înregistrată sub nr.773/45/2009.

Prin

sentința nr.226/CA din 16.12.2009 a Curții de Apel Iași a fost

admisă excepția de nelegalitate invocată de S.N. TFM CFR

Marfă SA – Sucursala Iași în contradictoriu cu S.C. RIG SA

București SA București și Camera de Comerț și

Industrie a României, în sensul că a fost constatată nelegalitatea

certificatului de atestare a cazului de forță majoră nr.393 din

4.08.2008 și a avizului pentru existența cazului de forță

majoră nr.12 din 17.10.2008 emise de Camera de Comerț și

Industrie a României.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de contencios

administrativ a constatat că reclamanta, direct interesată de

activitatea operatorilor de descărcare din portul Constanța, avea

posibilitatea să cunoască despre incidentele intervenite în perioada

în litigiu între patronat și salariați și care ar fi fost de

natură a-i afecta activitatea de transport a mărfii pentru export

și să identifice căile de evitare a blocării mărfii

sale în mijloacele de transport CFR în stația de expediție.

Referitor la

excepția inadmisibilității actelor a căror nelegalitate a

fost invocată, instanța de fond a considerat că, potrivit

art.28 alin.2 lit.i) din Legea nr.335/2007, Camera de Comerț și

Industrie a României are îndatorirea de a aviza, la cerere, pentru

societățile românești, pe bază de documentație,

existența cazurilor de forță majoră și efectele

acestora asupra executării obligațiilor comerciale

internaționale și că această activitate a fost

autorizată de lege în vederea satisfacerii interesului legitim public

constând atestarea evenimentelor de forță majoră și

determinarea efectelor lor asupra obligațiilor contractuale și, de

aceea, actele emise de Camera de Comerț și Industrie a României în

exercitarea acestei atribuții sunt supuse cenzurii instanței de

contencios administrativ pe calea excepției de nelegalitate.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs S.C. RIG SA București solicitând

admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii

excepției de nelegalitate ca inadmisibilă.

Plecând de

la prevederile art.4 din Legea nr554/2004, recurenta consideră că,

pentru a fi admisibilă excepția de nelegalitate, trebuie îndeplinite

următoarele condiții:

-

excepția să se refere la legalitatea unui act administrativ;

-

excepția să aibă în vedere un act administrativ unilateral,

individual sau normativ, cu excepția celor prevăzute de art.5 din

lege;

- trebuie

să existe un proces pe rolul instanțelor de judecată;

- de actul

administrativ care face obiectul excepției de nelegalitate să

depindă soluționarea litigiului pe fond.

Deși

instanța de fond a reținut că actele emise de Camera de

Comerț și Industrie a României pot fi cenzurate de instanța de

contencios administrativ, recurenta apreciază că aceste

susțineri sunt greșite având în vedere art.2 lit.c) din Legea

nr.554/2004, respectiv definiția actului administrativ, dar și art.2

lit.f) din aceeași lege care definește contenciosul administrativ.

Pornind

și de la prevederile art.1 din Legea nr.335/2007, recurenta consideră

că, în raport de scopul său, Camera de Comerț și Industrie

nu este o autoritate publică iar actele emise de această

instituție nu sunt acte administrative și nu pot fi atacate pe calea

contenciosului administrativ.

Au fost

criticate și referirile la „satisfacerea interesului legitim public,

constând în atestarea evenimentelor de forță majoră și

determinarea efectelor lor” prin prisma prevederilor art.2 lit.c) din Legea

nr.554/2004 care definește interesul legitim public.

Pentru

că nu sunt îndeplinite condițiile obligatorii de admisibilitate   s-a

solicitat respingerea excepției de nelegalitate invocată.

Recursul

este fondat.

În prezenta cauză

a fost invocată excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare

a cazului de forță majoră nr.393 din 4.08.2008 și a

Avizului pentru existența cazului de forță majoră nr.12 din

17.10.2008, ambele emise de Camera de Comerț și Industrie a României.

Atât în

fața instanței de fond, cât și a celei de recurs a fost

invocată inadmisibilitatea excepției de nelegalitate considerându-se

că actele a căror nelegalitate este invocată nu sunt acte

administrative, in sensul art.2 lit.c) din Legea nr.554/2004 pentru că nu

sunt emise de o autoritate publică.

Instanța

de fond a considerat că actele emise de Camera de Comerț și

Industrie a României sunt acte supuse cenzurii instanței de contencios

administrativ pe calea excepției de nelegalitate.

În

rezolvarea excepției inadmisibilității trebuie pornit de la

dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004.

Potrivit

acestui text, excepția de nelegalitate poate fi invocată numai în

legătură cu un act administrativ.

Pentru a

stabili dacă actele a căror nelegalitate se invocă, pe calea

excepției, sunt sau nu acte administrative, vom analiza prevederile art.2

alin.1 lit.c) din Legea nr.554/2004.

Conform

acestui text de lege, actul administrativ este

actul unilateral cu caracter

individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere

publică, în vederea organizării executării legii sau a

executării în concret a legii, care dă naștere, modifică

sau stinge raporturi juridice

.

Deci, prima

condiție ca un act să fie considerat administrativ este aceea ca

actul să fie emis de o autoritate publică.

Legea

contenciosului administrativ, în art.2 alin.1 lit.b), definește

autoritatea publică –

orice organ de stat sau al unităților

administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere

publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate

autorităților publice, în sensul legii, persoanele juridice de drept

privat care, potrivit legii, au obținut statut de autoritate publică

sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică

.

Este

important de stabilit dacă, potrivit legii, Camera de Comerț și

Industrie a României este sau nu o autoritate publică pentru că numai

actele emise de o autoritate publică pot fi supuse cenzurii instanței

de contencios administrativ, pe calea acțiunii directe sau pe cea a

excepției de nelegalitate.

Potrivit

art.1 din Legea nr.335/2007 privind camerele de comerț din România,

„Camerele de comerț sunt organizații, autonome, neguvernamentale,

apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică,

create în scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele

membrilor lor și ale comunității de afaceri în raport cu

autoritățile publice și cu organismele din țară

și din străinătate”.

Legea

nr.554/2004, așa cum  am arătat, prin asimilare, sunt autorități

publice și persoane juridice de drept privat, dar cu condiția ca,

prin lege sau prin hotărâre de guvern, să fi dobândit statut de

„utilitate publică”, fiind astfel atrase în puterea serviciilor publice,

în regim de putere publică, deși sunt persoane juridice de drept

privat.

Cum, în

speță, conform art.1 din Legea nr.554/2004, camerele de comerț

sunt organizații autonome, neguvernamentale și nu au dobândit

statutul de „utilitate publică”, rezultă că nici actele emise de

o asemenea autoritate nu sunt acte administrative.

Instanța

de fond a făcut referire la faptul că, la cererea

societăților comerciale, Camera de Comerț și Industrie a

României avizează existența cazurilor de forță majoră

și efectele acestora asupra executării obligațiilor comerciale

internaționale și că această activitate a fost

autorizată de lege în vederea satisfacerii interesului legitim public, dar

noțiunea de interes public legitim este legată direct de

noțiunea de autoritate publică pentru că autoritatea

publică, inclusiv persoanele juridice de drept privat asimilate,

acționează pentru satisfacerea unui interes public legitim.

Apreciind

că soluția instanței de fond a fost dată cu încălcarea

legii, recursul a fost admis, sentința atacată modificată iar

excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a cazului de

forță majoră nr.393 din 4.08.2008 și a avizului nr.12 din

17.10.2008 emise de Camera de Comerț și Industrie a României, a fost

respinsă ca inadmisibilă.