ÎCCJ, decizie (scj.ro #84299)

Rejudecare în caz de extrădare. Condiții Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Proceduri speciale. Asistența judiciară internațională. Rejudecarea în caz de extrădare Indice alfabetic: Drept procesual penal - rejudecarea în caz de extrădare C. proc . pen ., art . 522 1 alin. (1) Potrivit prevederilor art . 522 1 alin. (1) C. proc . pen ., în cazul extrădării active a persoanei judecate și condamnate în lipsă, cauza poate fi rejudecată de către instanța română care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului. Prin urmare, rejudecarea cauzei de către instanța română nu este obligatorie, cererea de rejudecare formulată de condamnat putând fi respinsă dacă instanța constată că cel condamnat a avut cunoștință de procesul penal, întrucât a dat declarații în cursul urmăririi penale, însă s-a sustras de la judecată, părăsind țara, iar pe tot parcursul procesului penal a fost reprezentat de un apărător desemnat din oficiu.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr . 4713 din 2 august 2006 Prin sentința nr . 53/P din 4 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca nefondată , cererea de rejudecare formulată de condamnatul C.F., extrădat din Italia , cerere întemeiată pe dispozițiile art . 522 1 C. proc . pen . Instanța a constatat că, prin sentința penală nr . 275 din 14 decembrie 2004, Tribunalul Tulcea l-a condamnat pe inculpatul C.F. pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută în art . 26 raportat la art . 211 alin. (2) lit . b) și c) și alin. (2 1 ) lit . a) C. pen ., sentință care a rămas definitivă pentru inculpat la 31 ianuarie 2005 prin neapelare , întrucât acesta a fugit în Italia , deși cunoștea că este urmărit penal și urma să fie trimis în judecată.

În raport cu această împrejurare, prima instanță a apreciat că inculpatul în mod intenționat s-a sustras de la judecată, fugind în străinătate și, având în vedere că potrivit art . 522 1 C. proc . pen . rejudecarea cauzei este lăsată de legiuitor la latitudinea instanței, a respins ca nefondată cererea. Recursul declarat de condamnat nu este întemeiat. Prima instanță, sesizată cu cererea condamnatului, a apreciat în mod corect că nu se impune rejudecarea cauzei, întrucât condamnatul avea cunoștință de procesul penal - aflat în faza urmăririi penale - pornit împotriva sa și a dat declarații în cauză, după care s-a sustras de la judecată, părăsind țara. Ca atare, condamnatul a avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare și a fost reprezentat pe tot parcursul procesului penal de un apărător desemnat din oficiu, însă a înțeles să nu participe la judecată.

Așa fiind și având în vedere că dispozițiile art . 522 1 C. proc . pen . nu au un caracter imperativ, lăsând instanța să aprecieze dacă se impune reluarea judecății, recursul a fost respins ca nefondat .