ÎCCJ, decizie (scj.ro #84299)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84299) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Rejudecare
în caz de extrădare. Condiții
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea specială.
Proceduri speciale. Asistența judiciară internațională.
Rejudecarea
în caz de extrădare
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
-
rejudecarea
în caz de extrădare
C.
proc
.
pen
.,
art
. 522
1
alin. (1)
Potrivit prevederilor
art
. 522
1
alin. (1)
C.
proc
.
pen
., în cazul
extrădării active a persoanei judecate și condamnate în lipsă, cauza poate fi
rejudecată
de către instanța română care a judecat în primă
instanță, la cererea condamnatului. Prin urmare,
rejudecarea
cauzei de către instanța română nu este obligatorie, cererea de
rejudecare
formulată de condamnat putând fi respinsă dacă
instanța constată că cel condamnat a avut cunoștință de procesul penal,
întrucât a dat declarații în cursul urmăririi penale, însă s-a sustras de la
judecată, părăsind țara, iar pe tot parcursul procesului penal a fost
reprezentat de un apărător desemnat din oficiu.
I.C.C.J.,
secția penală, decizia
nr
. 4713 din 2 august 2006
Prin sentința
nr
. 53/P din 4 iulie 2006 pronunțată de
Curtea de Apel Constanța, Secția penală și pentru cauze cu minori și de
familie, s-a respins, ca
nefondată
, cererea de
rejudecare
formulată de condamnatul C.F., extrădat din
Italia
, cerere întemeiată pe dispozițiile
art
. 522
1
C.
proc
.
pen
.
Instanța a constatat că, prin sentința penală
nr
. 275
din 14 decembrie 2004, Tribunalul Tulcea l-a condamnat pe inculpatul C.F.
pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută în
art
. 26 raportat la
art
. 211
alin. (2)
lit
. b) și c) și alin. (2
1
)
lit
. a) C.
pen
., sentință care a
rămas definitivă pentru inculpat la 31 ianuarie 2005 prin
neapelare
,
întrucât acesta a fugit în
Italia
, deși cunoștea că
este urmărit penal și urma să fie trimis în judecată.
În raport cu această împrejurare, prima instanță a apreciat că inculpatul în
mod intenționat s-a sustras de la judecată, fugind în străinătate și, având în
vedere că potrivit
art
. 522
1
C.
proc
.
pen
.
rejudecarea
cauzei este lăsată de legiuitor la latitudinea instanței, a respins ca
nefondată
cererea.
Recursul declarat de condamnat nu este întemeiat.
Prima instanță, sesizată cu cererea condamnatului, a apreciat în mod corect că
nu se impune
rejudecarea
cauzei, întrucât condamnatul
avea cunoștință de procesul penal - aflat în faza urmăririi penale - pornit
împotriva sa și a dat declarații în cauză, după care s-a sustras de la
judecată, părăsind țara.
Ca atare, condamnatul a avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare și
a fost reprezentat pe tot parcursul procesului penal de un apărător desemnat
din oficiu, însă a înțeles să nu participe la judecată.
Așa fiind și având în vedere că dispozițiile
art
. 522
1
C.
proc
.
pen
. nu au un
caracter imperativ, lăsând instanța să aprecieze dacă se impune reluarea
judecății, recursul a fost respins ca
nefondat
.