ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1410/2015

Decizia nr. 1410/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. anularea Raportului de evaluare întocmit la data de 19 iulie 2013 în Dosarul nr. x/G/II din 19 iulie 2013.

1.2. Soluția primei instanțe;

Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

Prin Raportul de evaluare contestat s-a reținut că reclamantul s-a aflat în situație de incompatibilitate întrucât a deținut simultan, în perioada 29 ianuarie 2009 - 28 mai 2009, atât funcția de primar al Municipiului Râmnicu Sărat, județul Buzău cât și calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale Râmnicu Sărat în cadrul Adunării Generale a Acționarilor SC C. SA Buzău.

Instanța a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunările generale ale unei societăți comerciale de interes național.

2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și anularea Raportului de evaluare întocmit de B.

Criticile aduse sentinței recurate se referă la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și cuprinde motive străine de natura cauzei - art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Subliniază recurentul că sentința recurată nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 425 C. proc. civ.

Totodată se arată de recurent că instanța a omis să se pronunțe cu privire la argumentul său privind neacceptarea mandatului.

În opinia recurentului, apărarea invocată prin contestație constând în neacceptarea, nici expresă și nici tacită a mandatului acordat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 24 din 29 ianuarie 2009 nu a fost deloc analizată de instanță.

Un alt motiv de recurs se referă la faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., precizând că instanța a interpretat în mod eronat toate instituțiile juridice incidente în cauză, a încălcat regula de drept material care interzice extinderea prin analogie a normelor speciale.

2.2. B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, combătând criticile recurentului.

Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat argumentele expuse în cuprinsul căii de atac.

În cauză, conform art. 493 alin. (1)-(4), (7) C. proc. civ. a fost întocmit raport, iar prin Încheierea din 10 noiembrie 2014 a fost admis în principiu recursul și a fost fixat termen pentru judecata pe fond a recursului la 26 martie 2015, cu citarea părților.

Înalta Curte, analizând recursul în raport cu motivele de nelegalitate invocate, reține că acesta este fondat în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În ceea ce privește susținerile recurentului referitoare la nulitatea raportului de evaluare, instanța de recurs le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Recurentul, în urma informării privind declanșarea activității de evaluare, a avut posibilitatea de a prezenta punctul de vedere, acesta fiind reținut și consemnat la pct. 5 din cuprinsul Raportului de evaluare nr. 32676/G/II din 19 iulie 2013, contestat.

Recurentul nu a arătat/dovedit vătămarea suferită în raport cu situația expusă, cu atât mai mult cu cât în faza judecării cauzei a uzat de toate mijloacele/probele pe care le-a apreciat concludente/ pertinente.

Prin urmare, nu este întemeiată susținerea privind nulitatea raportului de evaluare.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. civ., se apreciază că acesta nu este fondat întrucât din cuprinsul hotărârii atacate rezultă cu claritate situația de fapt, susținerile părților cât și motivele care au format convingerea instanței în sensul soluției pronunțate.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se reține că acesta este fondat.

Prin raportul de evaluare contestat sa reținut că recurentul-reclamant s-a aflat în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 întrucât a deținut simultan, în perioada 29 ianuarie 2009 - 28 mai 2009, atât funcția de primar al Municipiului Râmnicu Sărat, județul Buzău cât și calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale Râmnicu Sărat, în cadrul Adunării Generale a Acționarilor SC C. SA Buzău.

Necontestat este că SC C. SA Buzău, potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, funcționează ca un operator regional, începând cu 1 ianuarie 2008 și realizează servicii de utilități publice de interes zonal, fapt care rezultă și din înscrisurile depuse la dosar.

Aspectul litigios al cauzei este în legătură cu interpretarea și aplicabilitatea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, precum și calificarea SC C. SA Buzău ca fiind sau nu o societate de interes local, în sensul acestor dispoziții legale.

Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) f) funcția de reprezentant al unității administrativ - teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

În ceea ce privește calificarea unui operator regional de servicii de utilități publice, ca fiind sau nu o societate comercială de interes local, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, plenul judecătorilor secției contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a pronunțat în ședința din data de 4 mai 2015.

Astfel, cu majoritate de voturi a fost adoptată soluția de principiu în sensul că un operator regional care realizează servicii de utilități publice de interes zonal/ regional nu se circumscrie unei societăți comerciale de interes local, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Astfel fiind, rezultă că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 nu sunt aplicabile în cauza de față, iar situația în care s-a aflat recurentul-reclamant nu reprezintă incompatibilitatea la care se referă aceste dispoziții legale.

Mai mult, în cauză nu s-a dovedit că recurentul a participat la adunările generale ale acționarilor sau a exercitat în vreun fel drepturile Unității Administrativ Teritoriale Râmnicu Sărat, județul Buzău, izvorâte din calitatea de acționar al SC C. SA Buzău în perioada evaluată.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte reține că acțiunea reclamantului este întemeiată.

În concluzie, în temeiul art. 496 Cod procedura civilă, instanța de recurs va admite recursul, va casa sentința recurată, va admite acțiunea și va anula Raportul de evaluare nr. 32676/G/II din 19 iulie 2013 emis de B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 297 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Admite acțiunea.

Anulează Raportul de evaluare nr. 32676/G/II din 19 iulie 2013 emis de B.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2015.