ÎCCJ, decizie (scj.ro #83555)

Contract de leasing.Obligație de a face.Competență materială Întrucât obiectul litigiului dintre părți are caracter nepatrimonial, fiind vorba de obligația de a face și cum reclamantul nu a transformat această obligație de a face sau a nu face în dezdăunări, cu menționarea obligației alternative, rezultă că sunt incidente dispozițiile art.2 pct.1 lit.a) C.proc.civ., care prevăd că procesele în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani , sunt de competența în primă instanță a tribunalului. (Secția comercială, decizia nr 1756 din 18 mai 2004) Reclamanta SC L. C. T. Brașov, a chemat în judecată pe pârâții C. E. și P. I., solicitând obligarea acestora la restituirea autotractorului SCANIA.

Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr.2087 din 3 noiembrie 2003, a admis cererea și a obligat pe pârâtă, pe cale de ordonanță președințială, să restituie reclamantei autovehiculul solicitat. Instanța de fond a reținut că autotractorul S. a fost achiziționat în leasing de către reclamantă, iar pârâții, șoferi pe autovehicul au refuzat să-l restituie. Pârâții au declarat recurs, întemeiat pe disp.art.304 pct.9 C. proc. civ., susținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.581 C. proc. civ., întrucât s-a trecut la judecarea fondului litigiului, fără suficiente dovezi legate de raporturile comerciale dintre părți, referitoare la plata prețului contractului de leasing. Recursul este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la restituirea bunului însușit de aceștia. Natura juridică a acestei prestații are caracterul obligației de a face, obligație neevaluabilă în bani. Este adevărat că obligația, de a face sau de a nu face, se poate transforma în dezdăunări, dar această transformare este la dispoziția reclamantului, iar prin cerere nu s-a menționat o obligație alternativă. În această situație, față de obiectul litigiului, competența materială de judecată în primă instanță aparține tribunalului. Dispozițiile art.2 pct.1 lit.a) C. proc. civ. stabilesc că procesele în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani, sunt de competența, în primă instanță, a tribunalului.

Așa fiind, în temeiul disp.art.313 C. proc. civ., ICCJ a casat sentința civilă 2087 din 3 noiembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Câmpulung și a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Argeș.