ÎCCJ, decizie (scj.ro #83025)

Izvoarele

obligațiilor. Ofertă fermă. Acțiune în constatarea

caducității. Condiții

Cuprins

pe materii : Drept comercial. Izvoarele obligațiilor

Index

alfabetic : acțiune în constatare

-

caducitatea

ofertei

C. com., art. 35, art. 491

În aplicarea art. 35 C. com., comanda și-a epuizat efectele

prin recepționarea acceptării de către ofertant, moment în care

convenția s-a încheiat, perfectată în contractul de livrare semnat de

părți.

Neexecutarea corespunzătoare de către pârâtă a

uneia din etapele contractuale nu se constituie, în consecință,

într-un eveniment care să conducă la caducitatea comenzii ferme, a

cărei constatare o solicită reclamanta, ci în temei pentru o

eventuală angajare a răspunderii contractuale.

Secția

a II-a civilă, Decizia nr. 3051 din 11 octombrie 2011

Prin sentința nr. 66/2010, Tribunalul Constanța,

Secția comercială, maritimă și fluvială, a respins

acțiunea formulată de reclamanta SC I. SA având ca obiect constatarea

caducității comenzii ferme nr. 3787/2005 în contra pârâtei SC

Ș.N. Constanța SA, ca nefondată.

Judecătorul fondului a reținut că, în

speță, comanda și-a produs efectele, ea fiind acceptată de

reclamantă, fiind semnată de aceasta și, mai mult, contractul a

fost executat de reclamantă prin întocmirea proiectului preliminar pe care

l-a comunicat pârâtei la data de 11 iulie 2005 achitând și prețul

aferent conform facturii nr. 3210394/2005, fapt necontestat de părți.

În contra sentinței a declarat apel reclamanta arătând

că evenimentul independent de voința părților care a atras

caducitatea ofertei este publicarea cu întârziere a JTP Rules, fapt necontestat

de părți. Bazându-se pe noile reglementări, intimata a schimbat

esențial condițiile ofertei luând naștere o nouă

ofertă, context în care, greșit a reținut prima

instanță că oferta și-ar fi produs efectele.

Orice contract pentru construcția navelor conform art. 491

C. com. trebuie încheiat în formă scrisă iar contractul de proiectare

a rămas în faza de comandă acceptată.

Curtea

de Apel

Constanța, Secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia

nr. 21/MF/2010, a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că, comanda nr.

3783/2005 ce a avut ca obiect elaborarea și livrarea către pârâtă

a documentației pentru o navă maritimă a fost precedată de

discuții și negocieri, probele administrate fiind în sensul că

ea a fost acceptată de către reclamantă prin semnătură

și executarea contractului de proiectare, proiectul preliminar fiind comunicat

pârâtei la data de 11 iulie 2005, prețul consemnat în factura din 8 august

2005 fiind achitat de aceasta.

S-a mai reținut că părțile, conform

comenzii, au urmărit încheierea unui contract de proiectare a unei nave

și unul de construcție nave, contracte distincte, distincție în

raport de care nu se poate reține aplicabilitatea dispozițiilor art.

491

C. com. la contractul de

proiectare, forma scrisă fiind reglementată expres doar pentru

contractul

de construcție nave.

Cât privește evenimentul independent de voința

părților constând în dispozițiile obligatorii pentru proiectarea

oricărei nave statuat de

JTP

Rules, s-a constatat că aceste modificări au fost acceptate de

reclamantă prin confirmarea comenzii CS 086/2006, iar problemele pe care

le putea ridica se circumscriu riscului contractului.

Reclamanta

SC I. SA a declarat recurs

împotriva deciziei pentru motive de nelegalitate circumscrise situațiilor

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea primului motiv de recurs, recurenta a arătat

că manifestarea de voință exprimată prin comandă

și prin acceptare nu sunt perfect concordate, comanda fiind și

incompletă, situație care nu poate conduce la formarea contractului

preconizat, nefiind executată de către recurentă decât prima

etapă din obiectul comenzii: documentația de proiectare care nu

echivalează cu proiectarea propriu-zisă a navei.

Comanda nu și-a mai produs efectele începând cu etapa a 2-a

precizată la pct. 1 din comandă, iar neexecutarea la timp a celei de a

doua etape a condus la periclitarea operațiunii atât sub aspect juridic

cât și economic.

Manifestările de voință exprimate succesiv nu

întrunesc cerințele de formă, art. 491 C. com. impunând forma

scrisă ca o condiție de validitate, iar etapa precontractuală

s-a desfășurat într-un mod atipic, determinat de caracterul tehnic al

domeniului construcției de nave.

Greșit a reținut instanța că nu a intervenit

caducitatea ofertei deoarece nerespectarea termenelor prevăzute pentru

încheierea valabilă a contractului de proiectare se datorează

publicării tardive a regulilor JTP.

Condiția pentru intervenirea caducității este ca

evenimentul independent de voința părților care determină

lipsa de efecte a actului juridic să intervină ulterior încheierii

valabile a actului, or aplicarea cu întârziere a JTP Rules este un fapt

necontestat de părți.

Părțile au menționat expres în cuprinsul comenzii

ferme intenția de a semna ulterior un contract de proiectare la pct. 5

„Alte condiții”, fiind evident că executarea precară ce a avut

loc, s-a făcut în executarea comenzii, nefiind vorba de un contract

formal, oferta devenind ineficace.

În dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a criticat

greșita aplicare în speță a dispozițiilor art. 491 C. com.

care se referă la „contractele

pentru

construcția vaselor”, nu

la contractele de construcție a vaselor.

Art. 491 C. com. se referă la contractul de proiectare,

obligatoriu conform art. 32 din O.G. nr. 42/1997 pentru construcția de nave,

contract care în speță nu a fost finalizat, între părți

neexistând un contract de proiectare valabil încheiat.

Recursul nu este fondat

.

Recurenta-reclamantă a investit instanța de fond cu o

acțiune în constatarea caducității comenzii ferme nr. 3783/2005

ce a avut ca obiect elaborarea și livrarea de către reclamantă a

documentației pentru o navă tanc de țiței și produse

petroliere în executarea căreia, susține reclamanta, a început

livrarea către pârâtă a documentației aferentă primei etape

a proiectului, înainte de semnarea contractului de proiectare propriu-zis,

întemeindu-și în drept cererea pe dispozițiile art. 32 din O.G. nr.

32/1997 devenit art. 51

8

și art. 491 C. com.

Chiar din motivarea cererii, reclamanta – recurentă a

arătat că ea a confirmat comanda și că a livrat pârâtei

documentația aferentă primei etape la 11 iulie 2005, etapa a 2-a a

proiectului însă constând în comentariile pârâtei nu a fost

respectată, comentariile fiind trimise de aceasta nu în două

săptămâni, termen stipulat în comandă ci în 5 luni fapt ce

determină în opinia sa caducitatea comenzii ferme, dat fiind că

pârâta a refuzat încheierea unui act adițional pe baza comenzii

modificate.

S-a constatat, așadar, că reclamanta recurentă a

acceptat comanda și, mai mult, a și executat-o, acceptarea fiind

recepționată de ofertant, conform art. 35 C. com., părțile

încheind contractul nr. 5297/2003 având ca obiect livrarea: A

1

–

proiect tehnic și B

1

- proiect execuție, comanda

epuizându-și, așadar, efectele, actul adițional de care face

vorbire reclamanta și menționat în art.8 pct.4 din contract, având ca

obiect, prin eventuale modificări, contractul, nu comanda fermă.

Prin urmare, neexecutarea corespunzătoare de către

pârâtă a etapei a 2-a contractuală nu se constituie într-un eveniment

care să conducă la caducitatea comenzii ferme, întrucât aceasta prin

acceptare s-a convertit în convenție, ci ea constituie temei pentru o

eventuală angajare a răspunderii contractuale.

De lege lata, caducitatea nu are o reglementare legală. O

reglementează însă noul Cod civil prin art. 1195 în sensul consacrat

și de jurisprudență, după cum urmează :

(1) Oferta

devine caducă dacă: a) acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul

stabilit sau în lipsă, în termenul prevăzut de art. 1193 alin. (1);

b) destinatarul o refuză. (2) Decesul sau incapacitatea ofertantului

atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau

împrejurările o impun”

, situații care nu se regăsesc în

cauza de față.

În ce privește incidența art. 491 C. com. și a

art. 32 din O.G. nr. 42/1997 privind transportul naval, Înalta Curte a

constatat că aceste texte reglementează forma scrisă a

contractelor pentru construcția vaselor și publicitatea lor și

respectiv proiectul și autorizația de construcție a navelor

și că, față de obiectul litigiului: constatarea

caducității comenzii ferme, a unei manifestări unilaterale de

voință, iar nu a unui contract care să nu-și fi produs

efectele datorită unui eveniment obiectiv și imprevizibil la data

încheierii lui, ele nu au incidență în cauza de față.

Drept urmare, Înalta Curte

constatând în raport de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. legalitatea

deciziei atacate, a respins recursul ca nefondat.(…)