ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82273)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82273) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Taxă judiciară de timbru. Acțiune

civilă separată de procesul penal. Scutire de plata taxei.

Condiție.

Cuprins pe materii

. Drept procesual civil. Acțiune civilă pentru

daune produse prin infracțiune. Scutire la plata taxei judiciare de

timbru. Condiție.

Index alfabetic

.

Drept procesual civil.

-

Taxă judiciară de timbru Scutire.

Condiție.

Legea

nr

.

146/1997:

art

. 15

lit.o

Acțiunea la instanța

civilă, pentru daune produse prin infracțiune, este scutită de

plata taxei judiciare de timbru, conform

art

. 15

lit

. o din Legea

nr

. 146/1997,

numai dacă este sau a fost pendinte o cauză penală ca urmare a

puneii

în mișcare a răspunderii penale printr-un

act de inculpare, în condițiile legii.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia

nr

. 3247 din 21 aprilie

2005.

Prin cererea din 21 mai 2002, reclamantul

N.M.

a chemat în judecată Ministerul de

Interne cerând să fie obligat la plata sumei de 325.000 de USD cu titlu de

pretenții financiare.

În motivarea cererii, reclamantul arată

că, în perioada 1997 – 1998, a lucrat ca muncitor la numitul S.A. care a

refuzat să-i plătească remunerația convenită, motiv

pentru care a formulat împotriva acestuia o plângere penală. A pierdut,

însă, procesul penal, ca urmare a întocmirii unui proces-verbal de

către plutonierul major T.M., angajat al pârâtului, prin care se atesta un

neadevăr și anume că a primit de la S.A. o sumă de bani

și că nu mai solicită continuarea anchetei. Cum, prin conduita

angajatului său, pârâtul l-a favorizat pe S.A., căruia i-a acordat

ulterior și pașaport și o viză pentru a părăsi

teritoriul României, solicită obligarea acestuia la plata sumei de bani

menționată.

Prin sentința civilă nr. 357 din 23

mai 2003, Tribunalul București, secția a V – a civilă a anulat

ca netimbrată acțiunea, motivat de faptul că reclamantul a

refuzat să facă plata taxei judiciare de timbru în sumă de

144.607.500 de lei și a timbruui judiciar în valoare 50.000 de lei.

Prin decizia civilă nr. 474/A din 20

octombrie 2003, Curtea de Apel București – secția a III – a

civilă a respins ca nefondat  apelul reclamantului reținând, în

esență, că acțiunea este supusă plății

taxelor de timbru, obligație a cărei nerespectare atrage, în

conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997,

sancțiunea anulării.

Împotriva deciziei menționate, a declarat

recurs reclamantul care a criticat hotărârile sub cuvânt că

instanțele au încălcat prevederile art. 19 lit. o din Legea nr.

146/1997, dispoziție legală prin care este instituită scutirea

la plata taxelor de timbru pentru tipul de acțiuni cum este cea pe care a

dedus-o judecății.

Recursul nu este fondat.

În drept, potrivit art. 15 lit. o din Legea

nr. 146/1997 sunt scutite la plata taxelor judiciare de timbru acțiunile

și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac,

referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daune

materiale și morale decurgând din acestea.

Astfel de cereri sunt scutite într-adevăr

la plata taxelor judiciare de timbru, fie că sunt formulate cu prilejul

soluționării dosarului penal sau prin acțiune separată

introdusă la instanța civilă.

Pentru a fi incidentă dispoziția

legală menționată, trebuie să fie sau să fi fost

pendinte o cauză penală, înțelegând prin această

situația în care a fost pusă în mișcare o acțiune

penală având ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor

pârâte printr-un act de inculpare în condițiile legii.

Or, în speță, această

condiție nu este îndeplinită.

Astfel, așa cum rezultă din

lucrările dosarului, prin rezoluția nr. 970/P/2000 din 24 octombrie

2000 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial,

referitor la plângerea penală formulată de reclamant împotriva

angajatului pârâtului Ministerul de Interne, plutonierul major T.M., sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 254

și 289 Cod penal, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Așa fiind, cum împotriva angajatului

pârâtului nu s-a declanșat o procedură penală, în mod corect

instanțele de fond au reținut că pretențiile reclamantului

nu derivă dintr-o cauză penală, în sensul art. 15 lit. o din

Legea nr. 147/1996 și au stabilit că reclamantul datorează taxe

judiciare de timbru cu consecința, dat fiind faptul neplății

acestora, a anulării ca netimbrată a cererii deduse

judecății.

Pentru considerentele de fapt și de drept

arătate,  s-a respins recursul.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă