ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 804/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 21 februarie 2012 pe rolul Curții de Apel Craiova, Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, suspendarea executării Anexei nr. 2 – Stat de plată a salariilor - și a Anexei nr. 4 - Fluxuri detaliate de lucru privind cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat – părți integrante ale Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011, privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat, publicat în M. Of.

nr. 772 din 01 noiembrie 2011. În cauză a fost formulată întâmpinare de către Inspectoratul Școlar Județean Dolj, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că petitul cererii introductive are ca obiect suspendarea executării Anexei nr. 2 și Anexei nr. 4, părți integrante ale Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011, act administrativ care nu este emis de instituția I.S.J. Dolj, ci de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice. S-a formulat, de asemenea, întâmpinare de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamatei, raportat la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011.

S-a invocat și excepția autorității relative de lucru judecat, față de împrejurarea că, pe rolul Curții de Apel București se află Dosarul nr. 9691/2/2011, în care Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Învățământ S.H. și Federația Educației Naționale au solicitat în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Anexelor nr. 2 și nr. 4 la Ordinul comun nr. 4576/230/2445/2011 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, iar la data de 8 februarie 2012, Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea de suspendare. S-a arătat că Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj este o organizație sindicală afiliată la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care are calitatea de reclamantă în dosarul menționat, iar semnatarul cererii de chemare în judecată, dl. R.C.

este vicepreședinte al F.S.L.I. și responsabil al Departamentului Organizatoric în cadrul federației, astfel cum reiese din datele publicate pe site-ul federației. Prin urmare, s-a susținut că întrucât reclamanta din prezentul dosar este parte în Dosarul nr. 9691/2/2011 al Curții de Apel București, iar în acest dosar există o sentință judecătorească, este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, fiind îndeplinită condiția autorității relative a lucrului judecat. 2. Hotărârea instanței de fond. Prin sentința nr. 223 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamanta Uniunea Sindicatelor Independente din Învățămînt Dolj reprezentată prin președinte R.C.

în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de Inspectoratul Școlar Județean Dolj este întemeiată și, prin urmare, a fost admisă. Instanța de primă jurisdicție a reținut că acțiunea în justiție nu poate să fie îndreptată decât împotriva persoanei fizice sau juridice, care, prin actele sau faptele sale, încalcă drepturile recunoscute de lege altei persoane, astfel încât, pentru restabilirea ordinii de drept încălcate, este necesară sancționarea acestor acte sau fapte, în contradictoriu cu autorul acestora.

În raport de obiectul cererii introductive prin care se solicită suspendarea executării anexei 2 – Stat de plată a salariilor - și a anexei 4 – Fluxuri detaliate de lucru privind cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat – părți integrante ale Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, instanța de fond a reținut că Inspectoratul Școlar Județean Dolj, nefiind emitent al actului administrativ menționat, nu are calitate procesuală pasivă în cauză și prin urmare, acțiunea promovată în contradictoriu cu această instituție urmează a fi respinsă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța a reținut că este neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 62/2011 și văzând tabelele cuprinzând împuterniciri din partea membrilor de sindicat din unitățile de învățământ preuniversitar privind promovarea cererii de suspendare a executării Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011 emis de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, depuse la dosar de către Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj, prin reprezentantul său R.C. În ceea ce privește excepția autorității relative de lucru judecat instanța a constatat că este nefondată.

Instanța a reținut că respectiva cauză în care s-a pronunțat Curtea de Apel București și care a făcut obiectul Dosarului nr. 9691/2/2011, deși are același obiect, respectiv suspendarea aplicării Anexei nr. 2 și Anexei nr. 4 ale Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, și același temei legal, respectiv art. 14 din Legea nr. 554/2003 și aparent aceleași părți, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, la care este afiliată și Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj, cu toate acestea, organizația sindicală reclamantă este o persoană juridică de sine stătătoare, distinctă de organizația la care este afiliată și deci poate promova în nume propriu o cerere având același obiect și temei juridic cu cea promovată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ.

Instanța a reținut că împrejurarea privind faptul că efectele sentinței pronunțate în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București s-ar extinde și asupra reclamantei, în calitate de membru al organizației sindicale la care este afiliată, nu este de natură să împiedice reclamanta să acționeze în mod distinct. Cu privire la cererea de suspendare formulată de reclamantă, instanța reține că Ordinul comun nr. 4576/230/2445/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice a fost emis pentru validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat, în executarea dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010, legi care vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În anexa nr. 2 la Ordin este cuprins modelul statelor de plată pe baza cărora se stabilesc drepturile salariale ale angajaților din învățământul preuniversitar de stat. Între rubricile acestui stat de plată nu se mai regăsește cea privind reținerea cotizației sindicale. În anexa 4 la Ordin se arată că, „pentru facilitarea operațiunilor de avizare a statelor de personal și a statelor de plată a salariilor/ statelor de plată avansuri concedii de odihnă, așa cum sunt descrise în ordin, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, denumit în continuare M.E.C.T.S., pune la dispoziția inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ preuniversitar de stat sistemul informatic E.D.U.S.A.L.

de calcul al drepturilor salariale”. În aplicarea acestor dispoziții legale, începând cu salariile aferente lunii octombrie 2011, după data intrării în vigoare a Ordinului prin publicarea în M. Of., unitățile de învățământ preuniversitar de stat au implementat aplicația informatică E.D.U.S.A.L. pentru calculul drepturilor salariale ale angajaților. Prin această aplicație, cotizațiile sindicale se deduc din salariul brut al angajaților din învățământul preuniversitar, pentru calculul impozitului pe venit, pe baza chitanțelor care dovedesc plata directă către organizațiile sindicale a cotizațiilor.

Față de starea de fapt reținută, instanța apreciază că cererea de suspendare a executării anexelor nr. 2 și nr. 4 la Ordinul comun nr. 4576/230/2445/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: În legătură cu cazul bine justificat, reclamanta a invocat în cererea adresată instanței motive ce țin de fondul cauzei, referitoare la încălcarea de către pârâții emitenți a dispozițiilor legale referitoare la neconsultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învățământ, valabilitatea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, lipsa avizării statelor de plată elaborate de unitățile de învățământ din atribuțiile inspectoratelor școlare, încălcarea principiilor egalității și nediscriminării și încălcarea dreptului organizațiilor sindicale de a-și organiza gestiunea și activitatea.

Aceste aspecte, invocate de reclamantă ca afectând legalitatea anexelor nr. 2 și nr. 4 din Ordinul comun nr. 4576/230/2445/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice, a constatat instanța de fond că țin de fondul cauzei și nu pot fi analizate în cadrul unei cereri de suspendare. Ceea ce se afirmă referitor la refuzul inspectoratelor de a aviza statele de plată a salariilor și necesitatea refacerii unor state de plată de către unitățile de învățământ preuniversitar de stat a concluzionat instanța de fond că nu are legătură cu legalitatea actelor contestate și nu poate face obiectul analizei cererii de față.

De altfel, nici unul din textele invocate de reclamantă nu instituie obligativitatea încasării cotizației sindicale de către angajator. A reținut instanța că aprecierile reclamantei asupra nelegalității actelor contestate în cerere nu se pot subsuma condiției cazului bine justificat, în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004. Din analiza sumară a ordinului contestat, instanța reține că sunt menționate dispozițiile legale care au stat la baza adoptării ordinului și motivele pentru care respectivele acte au aplicabilitate. În limitele permise de natura specifică a procedurii, instanța a apreciat că nu există împrejurări legate de starea de fapt sau de drept din care să rezulte aparența de nelegalitate, care să creeze o îndoială puternică asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ.

Sub aspectul îndeplinirii condiției pagubei iminente, în raport de specificul speței, instanța a reținut că susținerile reclamantei privesc crearea unui prejudiciu atât în patrimoniul persoanelor pe care le reprezintă, cât și în patrimoniul propriu. Cu privire la primul aspect, reclamanta susține că, prin intrarea în vigoare a ordinului contestat și implementarea noului model de stat de plată a salariilor și a aplicației E.D.U.S.A.L., a fost necesară refacerea statelor de plată aferente luni octombrie 2011, care erau deja elaborate de către unitățile de învățământ, fără să menționeze cum anume au fost afectați angajații de măsura refacerii acestor state de plată.

Faptul că unitățile de învățământ nu vor mai efectua în statele de plată a salariilor personalului, prin structurile financiar-contabile, rețineri ale unor cotizații sindicale, nu poate institui premisele unei vătămări, cât timp persoanele angajate își vor primi integral drepturile salariale și nu li se îngrădește în nici un fel dreptul de a-și achita personal cotizația sindicală.

Dimpotrivă, a apreciat instanța că aplicația informatică E.D.U.S.A.L., fiind singura pe baza căreia se calculează salariile personalului din învățământul preuniversitar de stat după intrarea în vigoare a Ordinului comun nr. 4576/230/2445/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice, suspendarea anexelor nr. 2 și nr. 4 ar presupune blocarea sistemului de plată a salariilor în sistemul de învățământ, deoarece angajatorii ar fi în imposibilitate dă calculeze și să plătească salariile personalului din învățământ membrii sau nu ai unei organizații sindicale. Ori, având în vedere principiul proporționalității, conform căruia orice măsură luată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, instanța a apreciat că, în speță, măsura suspendării ar fi nu numai neadecvată, dat ar avea și un efect contrar celui urmărit de reclamantă.

Cât privește paguba iminentă care s-ar produce în patrimoniul organizației sindicale reclamante, instanța constată, de asemenea, că susținerile formulate în cuprinsul cererii de suspendare nu sunt întemeiate. Astfel, prin actele contestate nu se îngrădește posibilitatea organizației de a încasa în continuare cotizația de sindicat de la membrii săi. Faptul că nu mai este reținută de către angajator cotizația sindicală nu conduce la concluzia că aceasta nu mai poate fi încasată de către organizație. 3. Recursul declarat de Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj. Prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta a criticat sentința instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Recurenta a susținut că în cauza dedusă judecății sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea actului atacat, arătând că instanța de fond în mod greșit a reținut că aspectele invocate de reclamantă în susținerea cazului bine justificat, referitoare la neconsultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învățământ, lipsa avizării statelor de plată elaborate de unitățile de învățământ dintre atribuțiile inspectoratelor școlare, încălcarea principiilor egalității și nediscriminării și încălcarea dreptului organizațiilor sindicale de a-și organiza gestiunea și activitatea, sunt argumente care țin de fondul cauzei și nu pot fi analizate în cadrul unei cereri de suspendare.

S-a arătat și faptul că instanța de fond nu s-a raportat la toate motivele de nelegalitate ale ordinului comun invocate de recurenta-reclamantă, fiind ignorate de instanță susținerile referitoare la netemeinicia ordinului atacat. Recurenta a criticat faptul că instanța de fond nu a analizat aparența de nelegalitate a ordinului a cărui suspendare se solicită, în sensul de a se verifica sumar motivele de nelegalitate invocate. Recurenta a arătat că instanța de fond a ignorat și celelalte motive de nelegalitate invocate în susținerea cazului bine justificat, respectiv încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Învățământ, a dispozițiilor art. 57 alin. (1) și (2) din C. fisc.

și art. 24 din Legea nr. 62/2011, a prevederilor art. 95 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, a dispozițiilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a art. 2 alin. (3) din Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și uniunilor acestora. S-a susținut că membrii de sindicat ai recurentei și organizația recurentă sunt discriminați față de restul membrilor de sindicat și de organizațiile sindicale din sectorul bugetar, iar instanța de fond a ignorat toate argumentele recurentei-reclamante și înscrisurile depuse în dovedirea acestei discriminări. În ceea ce privește paguba iminentă, recurenta a susținut că sentința este netemeinică și nelegală, arătându-se că prin înscrisurile dosarului s-a dovedit că se impune suspendarea actului atacat pentru prevenirea unei pagube iminente, fiind vorba de un prejudiciu material viitor și previzibil.

II. Decizia instanței de recurs. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, va anula recursul pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: semnătura”. Cerințele de formă ale cererii de recurs sunt prevăzute de norme speciale, specifice, expres prevăzute de lege și implică rigurozitate, având în vedere caracterul extraordinar al căii de atac și limitele în care poate fi exercitată. Condiția de formă a recursului constând în semnarea cererii este o dispoziție de ordine procedurală absolut necesară pentru a se putea trece la analiza motivelor de recurs.

Lipsa semnăturii pe cererea de recurs este datorată numai neglijenței părții care a depus recursul, neglijență sancționată în această fază procesuală prin constatarea nulității căii de atac formulate. Înalta Curte sesizată cu soluționarea recursului formulat a constatat că cererea de recurs nu este semnată și a încunoștiințat recurenta despre necesitatea complinirii acestei neregularități a cererii de recurs, în sensul semnării acesteia, pentru termenul din data de 16 noiembrie 2012, dată la care recurenta a trimis o cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare a reprezentantului său legal.

Înalta Curte având în vedere faptul că nulitatea prevăzută de lege cu privire la semnarea cererii de recurs este o nulitate relativă, care poate fi acoperită în tot cursul judecării cererii de recurs, a dispus amânarea cauzei în vederea complinirii neregularității cererii de recurs, pentru termenul din data de 15 februarie 2013, punând în vedere încă o dată recurentei să complinească lipsa semnăturii din cererea de recurs. Instanța de recurs văzând faptul că recurenta a nerespectat dispozițiile prevăzute sub sancțiunea nulității recursului, referitoare la faptul că cererea de recurs nu este semnată de recurent (art. 3021 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.), a aplicat sancțiunea procedurală prevăzută de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul formulat de Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj împotriva sentinței nr.223 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2013.