ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1864/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1864/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 470 din 14 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Contestatorul a solicitat anularea deciziei atacate, arătând că este nedreaptă și pronunțarea unei hotărâri de obligare a intimaților la emiterea unei decizii de încadrare în grad de handicap.
Hotărârea atacată cu contestație în anulare
Prin decizia nr. 470 din 14 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost respins recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte a reținut că prin încheierea de ședință din 6 iunie 2016, Curtea de Apel București a dispus suspendarea cauzei ce face obiectul recursului formulat de A. împotriva sentinței nr. 1692 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., iar prin încheierea din 3 octombrie 2016 a respins ca nefondată cererea de repunere pe rol, apreciind că recurentul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa.
Înalta Curte a reținut că, în mod corect, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de repunere pe rol formulată de recurentul A., reținând că acesta, deși a formulat cerere de repunere pe rol, nu a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea contestației în anulare de față, analizând motivele formulate în raport cu hotărârea atacată și dispozițiile legale incidente în cauză, reține cele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Înalta Curte a constatat că această cale extraordinară de atac de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute de art. 503 din C. proc. civ., fără ca instanța de retractare să poată proceda la o reapreciere a probelor sau a dispozițiilor legale aplicabile în cauză.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor care reglementează contestația în anulare, Înalta Curte a constatat că decizia în cauză nu se circumscrie niciunei ipoteze a prevederilor legale arătate.
Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor legale care reglementează contestația în anulare, prin această cale de atac se tinde la desființarea unei hotărâri, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, întrucât prin aceste dispoziții legale nu s-a urmărit să se pună la dispoziția părților calea recursului la recurs.
Analizând decizia atacată, prin prisma dispozițiilor care reglementează contestația în anulare, Înalta Curte constată că decizia în cauză nu se circumscrie ipotezelor legale, iar aspectele sesizate de contestator exced dispozițiilor art. 503 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.
Din verificarea condițiilor de admisibilitate, așa cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 504 din C. proc. civ., a rezultat că cererea contestatorului nu îndeplinește cerințele minime de admisibilitate pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac, motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea de față ca inadmisibilă.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste motive, în temeiul art. 504 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE CONSIDERENTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 470 din 14 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2017.