ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 464/2017

Decizia nr. 464/2017 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. anularea Raportului de evaluare nr. 29324/G/II din 03 iulie 2013. Prin încheierea din 27 mai 2014, Curtea de Apel București, în temeiul art. 413 pct. 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/118/2013, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 27 iunie 2014, pârâta B. a solicitat revenirea asupra suspendării dispuse în prezenta cauză.

Prin încheierea din 23 septembrie 2014, Curtea de Apel București a respins cererea de repunere pe rol a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., constatând că subzistă temeiurile suspendării. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtă B. , solicitând admiterea recursului și modificarea încheierii în sensul admiterii cererii de repunere pe rol cauzei. În susținerea cererii de recurs, recurenta - pârâtă a arătat că reclamantul nu a avut un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea sa, deoarece, după admiterea cererii de suspendare în prezentul dosar, reclamantul, la termenul de judecată din data de 28 mai 2014, a solicitat și obținut în Dosarul nr. x/118/2013, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, suspendarea judecării cauzei prin acordul părților.

De asemenea, recurenta a arătat că instanța de fond nu a făcut aplicarea prevederilor art. 413 alin. (3) C. proc. civ. având în vedere situația de fapt și termenul scurs de la suspendarea dosarului aflat pe rolul Tribunalului Constanța. Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta - pârâtă, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat,, în considerarea următoarelor argumente: Potrivit art. 413 C. proc. civ. "Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”.

Studiind actele și lucrările dosarului de față prin raportare și la obiectul Dosarului nr. x/3/2013 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, constată următoarele: Judecata cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/3/2013 a fost suspendată până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/118/2013, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă. Conform datelor din sistemul informatic Ecris, Înalta Curte constată, în speță, cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/118/2013, până la soluționarea căreia s-a dispus suspendarea prezentei cauze, a fost soluționat definitiv prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Constanța la data de 6 aprilie 2016. Prin urmare, instanța constată că în cauză nu mai subzistă temeiurile suspendării dispuse prin încheierea 27 mai 2014 a Curții de Apel București.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul,va casa încheierea atacată și, pe cale de consecință, va trimite cauza spre continuarea judecății

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de B. împotriva încheierii din 23 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează încheierea atacată și, pe cale de consecință, trimite cauza spre continuarea judecății. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 februarie 2017.