ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2138/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 18.12.2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de Evaluare nr. x/04.12.2014 întocmit de pârâtă, prin care s-a reținut că ar fi încălcat regimul incompatibilităților întrucât, în perioada exercitării funcției publice de conducere de secretar al Orașului Topoloveni, județul Argeș, a fost mandatată să reprezinte pe numitele B. și C. în Dosarul nr. x/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Topoloveni, nefiind respectate, astfel, dispozițiile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Prin Sentința nr. 46 din data de 18 martie 2015, Curtea de Apel Pitești a admis cererea reclamantei și a anulat Raportul de evaluare contestat.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii cu consecința menținerii raportului de evaluare.

În motivarea căii de atac, recurenta a arătat că hotărârea primei instanțe este rezultatul încălcării și aplicării greșite a prevederilor art. 94 alin. (4), din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 este indiscutabilă, în condițiile în care intimata deține calitatea de funcționar public, iar categoria acestora este expres vizată de dispozițiile articolului mai sus menționat fără nicio excepție.

Contrar celor reținute de către instanța de fond, recurenta a susținut că persoana evaluată nu a respectat dispozițiile art. art. 94 alin. (4) din actul normativ susmenționat, întrucât în perioada exercitării funcției publice de conducere de secretar al orașului Topoloveni, județul Argeș, a fost mandatată prin procurile judiciare autentificate sub nr. 81 din 20 ianuarie 2011 și nr. 192/24.01.2011, să le reprezinte pe numitele B. și C. în Dosarul nr. x/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Topoloveni. Astfel, a fost mandatată să afecteze acte care au legătură cu funcția publică pe care o exercită, având în vedere faptul că, potrivit fișei postului, asigură reprezentarea în instanță a Primăriei orașului Topoloveni.

Recurenta consideră ca nelegală reținerea instanței de fond că fapta imputată nu are legătură nici cu autoritățile administrației publice ale UAT Orașului Topoloveni și nici cu activitățile desfășurate în exercitarea funcției publice, motivat de faptul că, din analiza documentelor și informațiilor transmise de către instituțiile menționate în prezentul raport de evaluare rezultă că există o legătură între mandatul acordat de numitele B. și C., în vederea reprezentării în Dosarul nr. x/2010, și atribuțiile prevăzute în fișa postului pentru funcția publică de conducere de secretar al Primăriei orașului Topoloveni, întrucât:

• potrivit fișelor postului pentru anii 2010 - 2011, pentru funcția publică de conducere de secretar al unității administrativ-teritoriale a Orașului Topoloveni, județul Argeș, printre atribuțiile postului este menționată și aceea de a asigura reprezentarea în instanță a intereselor entității publice.

• în Dosarul nr. x/2010, prin Delegația nr. 7043 din 05 octombrie 2010, reclamanta a reprezentat Primarul orașului Topoloveni, care a avut calitatea de intervenient accesoriu, în favoarea S.C. D. S.R.L. Moșoaia. Societatea comercială susmenționată a avut calitatea de pârât, iar administrator al acesteia este numita C., iar numita B. a avut calitatea de intervenient în nume propriu. Reclamant în dosarul cu numărul de mai sus, a fost Asociația de Proprietari "F.", și a fost reprezentată de către numitul E.

• ulterior, numita A. a fost mandatată de către numitele B. și C. să le reprezinte în Dosarul nr. x/2010, în care aveau calitatea de pârât, iar numitul E. a avut calitatea de reclamant.

• instanța de judecată a tranșat legalitatea și valabilitatea procurilor judiciare în sensul respectării dispozițiilor C. proc. civ., și nu în ceea ce privește respectarea dispozițiilor art. 94 alin. (4), din Legea nr. 161/2003, de către persoana evaluată.

Astfel, având în vedere cele expuse mai sus, rezultă fără echivoc faptul că există o legătură între mandatul acordat de numitele B. și C., în vederea reprezentării în Dosarul nr. x/2010, și atribuțiile prevăzute în fișa postului pentru funcția publică de secretar al orașului Topoloveni, în condițiile în care în Dosarul nr. x/2010, persoana evaluată a reprezentat Primarul orașului Topoloveni, iar ulterior în Dosarul nr. x/2010, a fost mandatată să le reprezinte pe numitele B. și C., în calitate de pârâte, în contradictoriu cu numitul E., în calitate de reclamant, în condițiile în care persoane sus-menționate au avut o calitate și în Dosarul nr. x/2010.

Prin întâmpinarea depusă, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că sentința atacată este legală și temeinică.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 27 aprilie 2017, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

II.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Prin sentința atacată, Curtea de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a anulat Raportul de evaluare nr. x/04.12.2014.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin Raportul de evaluare nr. x/04.12.2014, întocmit de autoritatea pârâtă s-a constatat că reclamanta nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților în sensul art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, întrucât, în perioada exercitării funcției publice de conducere de secretar al orașului Topoloveni, jud. Argeș, a fost mandatată, prin procurile judiciare autentificate sub nr. 81 din 20 ianuarie 2011 și nr. 192 din 24 ianuarie 2011, să le reprezinte pe numitele B. și C. în Dosarul nr. x/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Topoloveni.

Instanța de fond a reținut că potrivit art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 "Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită" și, ca urmare, în speță se impune lămurită legătura pe care o au actele realizate de reclamantă în calitate de mandatar cu funcția publică exercitată.

Funcția ocupată de reclamantă presupune studii superioare juridice sau administrative, conform art. 116 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, și nu conferă acesteia calitatea de consilier juridic în aparatul propriu de specialitate al Primarului. De altfel, art. 77 din aceeași lege stabilește că secretarul este parte distinctă în respectivul aparat. Între atribuțiile legale prevăzute de lege - art. 117 - 1771 din Legea nr. 215/2015 - pentru secretarul unei unități administrativ teritoriale nu se regăsește reprezentarea în justiție a unității respective ori a autorităților publice locale. Cu toate acestea, consiliul local sau primarul pot stabili pentru secretar și alte atribuții prevăzute de lege și îi poate da alte însărcinări - art. 117 lit. h). Drept urmare, Consiliul Local al orașului Topoloveni a stabilit în fișa postului reclamantei pentru anii 2010-2011 (perioada care interesează speța) însărcinarea constând în "reprezentarea în justiție a intereselor entității publice" .

Această însărcinare primită de reclamantă de la consiliul local nu a fost dată în considerarea profesiei sale de consilier juridic și nu este de natură să confere acesteia calitatea de consilier juridic în litigiile în care reprezintă UAT Topoloveni sau consiliul local.

Distinct de împuternicirea sus-menționată, impusă de consiliul local, și făcând referire la "profesia de consilier juridic" a reclamantei și la funcția de secretar de oraș, Primarul orașului Topoloveni a delegat-o pe reclamantă, la data de 05.10.2010, să reprezinte Primăria în litigiul înregistrat pe rolul Judecătoriei Topoloveni sub nr. x/828/2010 . În litigiul respectiv Primarul - iar nu Primăria orașului Topoloveni - avea calitatea de intervenient accesoriu pentru pârâta S.C. D. S.R.L. Moșoaia, reprezentată de C., B. fiind intervenient în nume propriu, iar reclamantă fiind Asociația de proprietari F., reprezentată de E. .

Rezumând cele expuse anterior, judecătorul fondului a reținut că, deși reprezentarea în justiție nu este de esența funcției sale de conducere, în baza dispozițiilor consiliului local și primarului, reclamanta reprezintă în justiție UAT Topoloveni și/sau autoritățile publice locale. Cu toate acestea, în speță nu se poate concluziona că actele reclamantei de reprezentare în justiție a numitelor C. și B. au legătură cu funcția sa publică.

Astfel, așa cum rezultă din norma legală sus citată - art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, actele efectuate de funcționarul public în calitate de mandatar trebui să fie în legătură cu funcția publică pe care o exercită. În accepțiunea legii, "în legătură cu" nu înseamnă "asemănător cu", ci implică o relație și o dependență sau influență între actele pe care trebuie să le realizeze funcționarul public și funcția sa. Cu alte cuvinte, dacă actele pe care funcționarul este mandatat să le realizeze sunt acte specifice funcției sale publice sau acte ce pot fi influențate - indiferent de manieră (direct sau indirect) și indiferent de măsură - de funcționarul respectiv în virtutea funcției pe care o exercită, atunci sunt în legătură cu funcția publică, iar funcționarul nu le poate efectua pentru altul, în calitate de mandatar al acestuia din urmă, fără să devină incompatibil. Legea nu are în vedere actele pe care funcționarul le poate realiza în viața sa privată și care nu implică funcția publică sub niciun aspect.

În speță, între reprezentarea judiciară realizată de reclamantă, în calitate de procurator, fără legătură cu studiile sale juridice ori cu profesia de consilier juridic, pentru numitele C. și B. și reprezentarea judiciară pe care reclamanta o asigură pentru UAT și autoritățile publice locale, în calitate de funcționar public de conducere și împuternicit al primarului, nu există conexiune, ci asemănare în sensul în care și într-un caz, și în celălalt, reclamanta apără interesele altor persoane în fața instanței.

În cazul reprezentării persoanelor fizice, prin procură judiciară, într-un litigiu de drept privat, actele efectuate de reclamantă nu pot fi în niciun fel influențate de actele de reprezentare sau de alte atribute ale funcției de secretar de oraș, pe care le-ar putea face reclamanta în exercitarea respectivei funcții ori în considerarea acesteia.

Chiar dacă cele două persoane fizice, reprezentate în procesul civil având ca obiect "pretenții" rezultate dintr-un delict civil, au figurat ca părți/reprezentanți legali ai unor părți într-un alt proces, având alt obiect, în care Primarul orașului Topoloveni a avut calitatea de intervenient în interesul altei persoane, fiind reprezentat pe bază de mandat de reclamantă, între prestațiile reclamantei nu este legătura cerută de lege pentru a se invoca incompatibilitatea, actele de reprezentare realizate de reclamantă în prima situație fiind, așa cum s-a arătat, străine de funcția sa.

Înalta Curte apreciază drept legală sentința atacată și își însușește considerentele acesteia, pentru motivele ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Astfel, se constată că nu sunt întemeiate criticile recurentului referitoare la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, critici subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din noul C. proc. civ. Aceasta, în condițiile în care actele efectuate de intimata reclamantă pentru reprezentarea în instanță a unor persoane fizice, pârâte într-un proces având ca obiect daune morale pentru insultă și calomnie (Dosar nr. x/2010 al Judecătoriei Topoloveni) nu au legătură cu funcția publică exercitată de aceasta - secretar al orașului Topoloveni. Înalta Curte are în vedere că litigiul sus-menționat a fost unul de drept privat pur, obiectul acestuia excluzând existența unui interes public al unității administrativ-teritoriale menționate.

În opinia Înaltei Curți, sunt lipsite de relevanță aspectele ce privesc atribuțiile intimatei reclamante referitoare la reprezentarea în instanță a orașului Topoloveni, dat fiind că interdicția prevăzută de art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția publică (legătură ce nu a fost dovedită, ci doar afirmată de către recurentă) iar nu desfășurarea unor activități similare ce nu implică în niciun fel autoritatea publică.

Înalta Curte apreciază că nu prezintă relevanță nici faptul că intimata reclamantă a reprezentat orașul Topoloveni în Dosarul nr. x/2010 al Judecătoriei Topoloveni, atâta timp cât obiectul acestui dosar (constatarea nulității parțiale a unor somații) nu are în mod obiectiv nicio legătură cu daunele morale solicitate în cadrul Dosarului nr. x/2010.

II.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 noul C. proc. civ., reținând că nu există motive de reformare a sentinței va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 46 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN