ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1805/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 27730 din data de 23 iunie 2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți Pentru Dezvolatre Rurală și Pescuit (actual B.) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea Deciziei de soluționare a contestației formulate de către S.C. A. S.R.L. înregistrata la APDRP sub nr. 7689 din 06 martie 2014, prin care s-a respins contestația acesteia împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 06.01.2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziția de utilaje pentru prestarea de servicii în producția vegetala" - beneficiar S.C. A. S.R.L. și înregistrat la APDRP sub nr. 604 din 09 ianuarie 2014;

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 06.01.2014 și înregistrat la APDRP sub din 09 ianuarie 2014 privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziția de utilaje pentru prestarea de servicii în producția vegetala" - beneficiar S.C. A. S.R.L., pentru suma de 765.664 RON, reprezentând valoarea creanței bugetare rezultata din nereguli;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentința civilă nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți Pentru Dezvolatre Rurală și Pescuit (actual B.), având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Împotriva sentinței civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, iar pe fond, admiterea acțiunii reclamantei.

În motivarea recursului se arată că a contestat actele administrative reprezentate de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 06.01.2014 și înregistrat la APDRP din 09 ianuarie 2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziția de utilaje pentru prestarea de servicii în producția vegetală" - beneficiar S.C. A. S.R.L., și înregistrat la APDRP din 09 ianuarie 2014, pentru suma de 765.664 RON, reprezentând valoarea creanței bugetare rezultată din nereguli, precum și Decizia de soluționare a contestației formulate de către reclamantă și înregistrata la APDRP din 06 martie 2014, prin care s-a respins contestația acesteia împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 06.01.2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010.

Recurenta-reclamanta S.C. A. S.R.L. invocă motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă arată că instanța de fond a interpretat și a aplicat greșit prevederile O.U.G. nr. 66/2011 prin raportare la anexa I la contractul de finanțare și ghidul solicitantului, care nu prevăd și nu definesc acele condiții artificiale invocate de pârâtă, aspecte care erau permise în cadrul Măsurii 312.

Se mai susține că este eronată aprecierea instanței de fond în sensul că ajutorul de minimis a depășit plafonul maxim nerambursabil de 200.000 de euro, cu consecința că beneficiarul a încercat să eludeze dispozițiile legale prin înființarea unor noi entități juridice, care să îi ofere posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile peste această limită.

Cu referire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă afirmă că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale referitoare la faptul că societatea a încheiat 6 contracte de prestări servicii, conform probatoriului administrat, și nu doar trei contracte, așa cum greșit susține pârâta.

În concluzie, recurenta-reclamantă susține că pârâta nu i-a comunicat faptul că sunt interzise aspectele imputate reprezentantului său cu titlu de nereguli, deși avea această obligație.

Intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, reluând, in extenso, apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond.

Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 26 octombrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursurilor.

Prin încheierea din data de 22 martie 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate de către reclamantă, Înalta Curte constată că este nefondat recursul declarat în cauză.

O primă critică a recurentei-reclamante, circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., este cea referitoare la aplicarea și interpretarea greșită, de către prima instanță, a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, prin raportare la Anexa I a contractului de finanțare Ghidul Solicitantului, care nu definesc noțiunea de "condiții artificiale", astfel că neregula imputată Societății A. S.R.L. nu putea fi invocată nici înainte, nici după implementarea proiectului.

Înalta Curte constată că, potrivit prevederilor art. 3 din Anexa 1 la contractul de finanțare nr. C312M011060500138 din 13 aprilie 2011, "beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.

De asemenea, pe perioada de valabilitate a contractului de finanțare, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul. Modificările substanțiale sunt acelea care afectează condițiile de implementare care pot rezulta dintr-o schimbare în natura proprietății, a amplasamentului, a unor elemente inițiale caracteristice proiectului. "

Controlul privind suspiciunea de condiții artificiale a vizat verificarea proiectelor finalizate în cadrul măsurii 312, situate în aceeași localitate și care au același obiect de activitate, cu scopul de a verifica dacă au fost create condiții artificiale în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil, dar și al menținerii eligibilității proiectului, în sensul că nu a suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plății finale realizate de B., conform prevederilor art. 2 alin. (8) din contractul cadru C312 M010942700003 din 16 iunie 2010.

Declanșarea controlului ex-post ulterior decontării tuturor tranșelor de plată a avut ca obiectiv verificarea întregii documentații care a stat la baza semnării contractului de finanțare, la care s-au adăugat informațiile suplimentare rezultate din controalele anterioare și din modificările survenite în perioada de implementare a proiectului, autoritatea contractantă acționând în cadrul legal care îi conferea dreptul de a exercita un astfel de control.

Clauzele contractului de finanțare semnat de părțile litigante conferă dreptul autorității contractante să monitorizeze proiectul pe o durată de 5 ani de la finalizarea acestuia și să recupereze sprijinul acordat, în situația identificării unor nereguli (art. 3 alin. (1) din Anexa 1 la contractul de finanțare, art. 5 alin. (2) din contractul de finanțare), art. 5 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011).

În esență, stabilirea existenței unor condiții artificiale pentru ajutorul de minimis solicitat de recurenta Societatea A. S.R.L. s-a fundamentat pe identificarea legăturilor dintre reprezentantul convențional al beneficiarului proiectului și administratorul agentului economic către care prestează servicii, în implementarea respectivului proiect.

În deplin acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reține că Societatea A. S.R.L. face parte dintr-un grup de entități juridice fracționate pentru a beneficia de plăți care încalcă plafonul "de minimis" stabilit pentru proiecte din cadrul programului FEADR - Măsura 312.

S-a reținut corect, atât de către autoritățile competente în emiterea actelor administrative contestate, cât și de către prima instanță, că Societatea A. S.R.L. se află într-un raport juridic de tip "întreprindere legată" cu un grup de firme administrate convențional de către aceeași persoană, respectiv C. (spre exemplu, PFA C., Societatea D. SRL), aspecte care rezultă atât din elementul obiectiv analizat prin prisma scopului instituit în cadrul Măsurii 312 - "sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi", cât și din condițiile subiective ce au fost identificate în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014 .

Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 346/2004, " (1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.

(2) Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate.

(3) Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42.

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.

(5) O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză. "

Prezintă relevanță în cauza de față prevederile art. 44 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 346/2004, ce au determinat reținerea de către prima instanță a legalității actelor administrativ fiscale contestate de Societatea A. S.R.L.

Într-o scurtă inventariere a legăturilor existente între societatea verificată și celelalte entități juridice aflate în legătură prin intermediul persoanei fizice C., se reține că:

- Societatea A. S.R.L. l-a împuternicit convențional pe domnul C. să o reprezinte în relațiile cu terții, administratorul de fapt fiind cel care a semnat toate documentele legate de proiectul pentru care a solicitat finanțare nerambursabilă, precum și contractele de muncă încheiate cu personalul angajat al societății și contractele de prestări servicii încheiate cu alte subiected e drept;

- Societatea A. S.R.L., administrată în fapt de C., a încheiat contractul de prestări servicii din 15 iulie 2011 cu PF - C., acesta semnând pentru ambele entități contractante;

- Societatea A. S.R.L., administrată în fapt de C., a încheiat contractul de prestări servicii nr. 2 din 15 iulie 2011 cu Societatea D. S.R.L., reprezentată de domnul E., fiul domnului C.;

- Societatea A. S.R.L. a încheiat contract de prestări servicii nr. 3 din 15 iulie 2011 cu Societatea F. S.R.L., reprezentată de domnul G., care este angajat la societatea verificată în cauză, având încheiat contractul de muncă din 10 februarie 2012;

- Societatea D. S.R.L. este societatea cu care beneficiarul A. S.R.L. a încheiat contractul de comodat din 6 noiembrie 2009, la rândul său această societate fiind beneficiara unei finanțări FEADR, iar numitul C. a avut acces la conturile bancare ale celor două societăți.

Interpretarea conferită de jurisprudența CJUE asupra prevederilor art. 3 alin. (3) parag. (4) din Recomandarea 2003/361/CE (reluată în dreptul intern în cuprinsul prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004), prin hotărârea din 27.02.2014 pronunțată în cauza C -110/13 HaTe Fo GMBH, este cea potrivit căreia "unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar și atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relațiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acționează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu este în mod necesar subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări. "

Elementele identificate în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014 reprezintă criterii suficiente pentru a aprecia că, prin intermediul persoanei fizice C., s-au creat relații de afiliere în grupul entităților verificate și evidențiate în actul de control al B., în vederea constituirii de avantaje nejustificate către C., în sensul prevăzut în Recomandarea 2003/361/CE și în art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, dat fiind faptul că aceste persoane s-au coordonat în vederea luării deciziilor atât din punct de vedere juridic, cât și în plan economic, fără a se putea reține că recurenta a acționat într-o manieră independentă în cadrul proiectului aprobat spre finanțare.

Așadar, crearea de societăți suport în scopul obținerii mai multor finanțări și derularea mai multor proiecte în același timp și în cadrul acelorași măsuri, de către o singură persoană fizică/juridică sau de un grup de persoane, controlarea unor societăți de către o singură persoană, care nu se încadra în categoria persoanelor ce puteau beneficia de punctaj sporit la selecție (tineri sub 40 de ani), finanțarea mai multor proiecte și accesul la conturile bancare ale mai multor beneficiari, precum și achiziționarea de utilaje eligibile pe măsura 312, folosite, în fapt, în activitatea eligibilă proprie a celui care a concentrat decizia economică a respectivului grup de beneficiari, respectiv domnul C., toate acestea acreditează intenția creării unor condiții artificiale pentru obținerea ajutorului "de minimis".

Totodată, Înalta Curte reține că întreprinderile verificate, pentru care au fost evidențiate legăturile create între acestea în cuprinsul actelor administrative contestate în cauză, printre care se numără și cea a recurentei reclamante, acționează pe aceeași piață relevantă, având ca obiect de activitate, principală ori secundară, cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase- cod CAEN 0111".

Aceste similitudini ale proiectelor verificate în controlul ex-post documentar, alături de celelalte elemente de natură subiectivă care au fost identificate în organizarea activității la beneficiarii de fonduri nerambursabile constituiți în grup coordonat de C., creând legături de ordin juridic și economic care anihilează autonomia de voință a întreprinderilor individuale atrase în acest grup, sunt de natură a conduce la reținerea unei conduite asumate a beneficiarei A. S.R.L., în scopul creării în mod artificial a unor condiții necesare pentru obținerea finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312 din schema de ajutor FEADR, în scopul depășirii plafonului maxim de 200.000 euro.

În raport și de soluția jurisprudențială dată de CJUE în cauza C- 434/12 Slancheva sila EOOD, se reține, din împrejurările concrete ale speței, că obiectivul măsurii 312, care viza dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale, nu a fost îndeplinit, proiectele cărora le-a lipsit caracterul autonom fiind derulate de societăți concentrate într-un grup afiliat, ce restrânge astfel sfera de adresabilitate către alte persoane.

Așadar, reține instanța de control judiciar că au devenit aplicabile prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, privind punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală: " fără a se aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. "

Aserțiunea recurentei-reclamante privind lipsa înscrierii în Ghidul Solicitantului a situațiilor în care se poate ajunge la crearea de condiții artificiale, fapt ce determină, în opinia sa, imposibilitatea identificării unei nereguli în acest sens, este neîntemeiată, cât timp actul administrativ-fiscal contestat prezintă temeiul în drept ce a fost avut în vedere la constatarea neregulii și la stabilirea creanței bugetare, iar definiția neregulii este menționată în art. 2, alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, fiind cristalizate particularități ale neregulilor constatate prin absorbția de fonduri nerambursabile în jurisprudența CJUE, ce a fost anterior menționată în considerentele prezentei decizii.

În privința motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 488, pct. 6 C. proc. civ., apreciat de recurenta-reclamantă a fi incident pentru faptul că prima instanță nu a arătat care au fost motivele pentru care a înlăturat apărarea sa privind existența unui număr de 6 contracte de prestări servicii, nu doar trei, astfel cum a arătat intimata B., reține instanța de control judiciar că menționarea celor trei contracte de prestări servicii de către organul de control ce a întocmit procesul-verbal contestat a fost făcută pentru a evidenția organizarea activității recurentei în cadrul aceluiași grup de entități juridice controlate de persoana fizică C., ponderea veniturilor obținute fiind rezultată din respectivele contracte.

Chiar și în situația relevată de recurenta-reclamantă, cea a existenței unui număr de 6 contracte de prestări servicii încheiate de Societatea A. S.R.L. cu terții, se observă că, preponderent, încasările societății provin din prestarea serviciilor către persoane fizice/juridice aflate în același grup afiliat, creat de C. (de reținut, în acest sens, și contractul de prestări servicii încheiat cu II H., aceeași persoană ce figurează în prezent în calitate de administrator statutar la Societatea D. S.R.L. - fila 171 din dosarul de fond).

Prin urmare, constată Înalta Curte că instanța de fond a examinat motivele de nelegalitate ale actelor administrative contestate, iar susținerile recurentului-reclamant, vizând netemeinicia procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014, formulate în cererea sa de chemare în judecată, nu au avut nicio relevanță sub aspectul legalității actelor supuse controlului instanței de contencios administrativ și fiscala competente.

Pentru toate aceste considerente, se reține că sunt nefondate criticile aduse sentinței civile recurate, soluția pronunțată de prima instanță fiind una legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 mai 2017.