ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1206/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 29.10.2014 sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, ca prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată să se dispună anularea deciziei nr. 21828/01.07.2014 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare întocmit de APDRP - CRPDRP 3 Sud Muntenia la data de 05.05.2014, având număr de ieșire 15182 din 08.05.2014, privind proiectul "Achizițiile de utilaje la S.C. A. SRL", comuna Călugăreni, județul Giurgiu, contract x/15.07.2010", precum și suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare întocmit la data de 05.05.2014 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în fond.

Prin sentința nr. 379 din 12 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii, în sensul anulării actelor administrative atacate.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 iunie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 20 septembrie 2017 completul filtru, a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ. și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

În motivarea cererii de recurs reclamanta A. S.R.L. a arătat în esență următoarele:

- Hotărârea este nelegală și netemeinică, instanța de fond în mod greșit a apreciat că acțiunea este neîntemeiată.

Instanța de fond a preluat susținerile pârâtei arătând în motivarea sentinței, faptul că ceea ce s-a reținut în procesul-verbal de control reiese din probele administrate la dosarul cauzei, în sensul că, acționarii și administratorii sunt membrii ai aceleași familii, aspect nereal, la dosarul cauzei neexistând nicio probă din care să reiasă acest aspect.

Curtea a reținut greșit și faptul că între reclamantă și B. ar exista o dependență, confirmată de faptul că reclamanta ar fi prestat servicii numai către aceasta, reclamanta accesând măsura nu pentru a desfășura o activitate proprie ci pentru a contribui la dezvoltarea afacerii derulate de B. S.R.L., că factorii de decizie din cadrul B. S.R.L. au creat în mod artificial mai multe societăți, între care și reclamanta, scopul fiind, în mod vădit ca societățile să funcționeze ca un întreg.

- Curtea a făcut referire la art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011, în ceea ce privește noțiunea de condiții artificiale, relevantă este hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C -343/12, în ceea ce privește analizarea celor două elemente obiectiv și subiectiv, în speță fiind identificate ambele elemente, respectiv elementul obiectiv regăsindu-se în faptul că înființarea unor noi societăți s-a făcut exclusiv în scopul dezvoltării activității societății preexistente iar elementul subiectiv regăsindu-se în faptul că înființarea celor trei societăți a avut drept scop depășirea plafonului maxim, fără realizarea obiectivelor generale ale măsurii accesate.

- În ceea ce privește culpa pârâtei, referitoare la faptul că pe baza acelorași documente a emis două opinii total diferite, curtea arată că nu poate fi reținută, în urma controlului ex post constatându-se existența condițiilor artificiale, intenția de creare a condițiilor artificiale existând încă de la crearea societății.

Consideră recurenta că în mod eronat a reținut Curtea că:

- la dosarul cauzei există probe din care reiese faptul că acționarii și administratorii sunt membrii ai aceleași familii, aspect nereal, la dosarul cauzei neexistând nicio probă din care să reiasă acest aspect;

- în anul 2008, B. S.R.L. a depus o cerere de finanțare, dar nu a obținut punctajul necesar în vederea obținerii finanțării, aspect nereal, punctajul fiind obținut, proiectul fiind declarat eligibil dar nefiind selectat;

- între reclamantă și B. există o dependență, aspect nereal, reclamanta prestând servicii și către alte societăți, respectiv C., D., Societatea Agricolă E.;

- nu există niciun element din care să se poată deduce că nu s-a avut în vedere crearea unor societăți independente cu o existență de sine stătătoare nu doar din punct de vedere juridic ci și economic, la dosarul cauzei fiind depuse înscrisuri din care reiese faptul că societatea realizează profit.

Curtea deși face referire la dispozițiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 și la hotărârea CJUE, totuși respinge acțiunea ca neîntemeiată, fără a arăta care sunt dispozițiile contractuale nerespectate de reclamantă, respectiv ce articol din contractul de finanțare sau ce reguli din ghidul solicitantului nu au fost respectate;

- ce condiții de eligibilitate nu au mai continuat să fie respectate sau ce documente noi, altele decât cele depuse în vederea obținerii finanțării au apărut și nu au fost cunoscute de către pârâtă până la momentul controlului și întocmirii procesului-verbal contestat.

- Mai arată recurenta că S.C. B. S.R.L., societate ce susține că pârâta ar fi creat condiții artificiale, nu este parte contractantă în nici unul din contractele de finanțare, în speță contractul fiind încheiat între APDRP, în calitate de autoritate contractantă și S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, urmare aprobării cererii de finanțare și selectării proiectului .

S.C. A. S.R.L. a respectat întocmai dispozițiile contractuale, respectarea acestor dispoziții fiind verificată de către reprezentanții APDRP, pe toata durata implementării proiectului.

- Arată recurenta că nu exista nicio interdicție legală pentru ca societățile beneficiare ale finanțării FEADR sa aibă acționari și/sau administratori care sa facă parte din aceeași familie sau între care să existe legături de rudenie, după cum nu este interzis ca societățile beneficiare și/sau clienții sa aibă adrese apropiate ale sediului social.

APDRP avea obligația de a verifica acționariatul societăților încă de la depunerea cererilor de finanțare, iar in cazul in care ar fi considerat că una sau mai multe societăți sunt neeligibile, era obligată să nu admită cererea de finanțare.

- În ceea ce privește afirmația comisiei de verificare cu privire la susținerea financiara a reclamantei de către B. S.R.L., acesta din urmă a făcut doar serviciul de a vira în contul reclamantei și nu în contul furnizorilor de utilaje, contravaloarea serviciilor prestate, conform contractelor de prestări servicii, contracte pe care pârâta le-a cunoscut încă de la data acordării ajutorului, reclamanta arătând chiar în cererea de finanțare potențialii clienți ai beneficiarului ajutorului.

Consideră reclamanta-recurentă că a respectat dispozițiile legale sus menționate, în sensul că cererea de finanțare pe care a depus-o nu încalcă regula de ajutor de minimis și nu a creat condiții artificiale pentru a obține plata aferentă proiectului, neexistând o coordonare deliberată între cele trei societăți și S.C. B. S.R.L., în scopul obținerii unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor.

Pârâta susține (susținere preluată de instanță de fond), că cele trei societăți au fost concepute să funcționeze ca un grup economic și că cei trei solicitanți, inclusiv reclamanta, au procedat la fracționarea artificială a unui proiect de investiții, încercând astfel a se depăși plafonul maxim de sprijin financiar, neexistând însă nicio dovada a existenței unui grup economic format din cele trei entități, fiind necesar ca existența acestui grup să fie probată sub aspectul desfășurării unor acțiuni care să realizeze integrarea entităților într-un grup economic.

- În acest sens, în hotărârea CJUE se arată că o astfel de împrejurare (prin încheierea unor înțelegeri cu terți, societatea ar fi procedat la divizarea artificială a unui proiect unic, în trei proiecte de dimensiune mai mică, pentru a eluda limitările referitoare la suma maximă a finanțării, respectiv de 200.000 euro) nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții prezentat de societate va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute de Regulamentul nr. 1698/2005.

Instanța de trimitere trebuie să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse.

Or, de remarcat este faptul că aceste obiective au fost atinse prin activitățile desfășurate de reclamantă, cu ajutorul utilajelor achiziționate cu sprijin financiar nerambursabil, reclamanta realizând profit și achitându-și taxele către bugetul de stat.

- De asemenea, se arată că societățile au creat și menținut un anumit număr de locuri de muncă în spațiul rural, respectiv: 7 locuri - reclamanta, 7 locuri - F. și 7 locuri - G..

Pârâta apreciază că obiectivul general al Măsurii 312 nu este îndeplinit deoarece reclamanta are angajat ca și contabil aceeași persoană ca și alți beneficiari de finanțare, susținerea ce nu poate fi reținută în condițiile în care reclamanta a creat și alte locuri de muncă, având și alți angajați.

Față de împrejurarea că au fost realizate obiectivele Măsurii 312, fiind atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR, se apreciază că lipsește elementul obiectiv care să justifice aplicarea în speță a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Nici elementul subiectiv nu poate fi reținut, în sensul că reclamanta nu a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine schemei de ajutor.

- În ceea ce privește motivarea instanței referitoare la respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011, consideră recurenta că aceasta nu poate fi primită, întrucât intimata a emise două opinii contradictorii.

- Referitor la cererea de suspendare, considerăm că în mod greșit a reținut instanța lipsa condiției cazului bine justificat motivată de netemeinicia cererii de chemare în judecată.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar și dispozițiile legale incidente, cerința existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în cauză, unele dintre susținerile reclamantei fiind argumente juridice de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărei suspendare a executării se solicită.

Chiar autoritatea pârâtă este cea care a aprobat finanțarea proiectului, în urma analizării documentației aferente din prisma îndeplinirii condițiilor legale, și a încheiat contractul de finanțare în baza căruia a efectuat ulterior plățile către reclamantă (ultima plată a fost efectuată la data de 15.09.2011).

Pârâta a reținut în cuprinsul procesului-verbal că a fost încălcată regula de minimis, potrivit căreia cumulul ajutorului public nerambursabil acordat unui beneficiar nu va trebui să depășească 200.000 euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali, fără a stabili în cazul căruia finanțarea proiectului conducea la depășirea regulii de minimis.

În ceea ce privește noțiunea de "condiții artificiale", actele europene care fac trimitere la aceasta, și anume Regulamentele UE nr. 2988/1995, nr. 1975/2006 și nr. 65/2011, nu cuprind o definiție a acesteia, fiind lăsată în sarcina statelor membre.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare:

- În ceea ce privește preluarea de către instanța de fond a argumentelor pârâtei intimate

Instanța de fond a reținut situația de fapt din procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, preluând mențiunile echipei de control ex-post și apoi a făcut o analiză proprie la fiecare argument adus de reclamanți, cu îndeplinirea condițiile prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul C. proc. civ., a arătat motivele pentru care s-au admis și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

- Referitor la condițiile artificiale și la incidența prevăzută de art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011

În ceea ce privește noțiunea de condiții artificiale, relevantă este Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-343/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen sad Sofia-grad (Bulgaria), prin Decizia din 14 septembrie 2012.

"Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

În ceea ce privește elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanțării FEADR nu pot fi îndeplinite.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător și consolidării structurii economice (Art. 52 (a) (ii) R1698/2005).

Aceste obiective ar putea fi puse sub semul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operațiunile economice ale altei companii fără a căuta să obțină poftit propriu. În acest caz compania nouă este mai degrabă o firmă fantomă decât o entitate de sine stătătoare.

Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR, sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice și prezintă legături geografice, economice, funcționale, legale sau legături de ordin personal.

Curtea a subliniat faptul că evaluarea per ansamblu trebuie făcută ținându-se cont de toate realitățile cazului respectiv. În principal trebuie stabilit pe baza tuturor elementelor obiective că principalul scop al proiectului de investiție este obținerea finanțării FEADR, până la excluderea celorlalte justificări legate de obiectivele schemei. Așadar, Articolul 4(8) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011 nu se poate aplica luându-se în calcul ca motiv unic faptul că un proiect de investiții nu este independent din punct de vedere funcțional sau faptul că exista o legătură de ordin juridic între solicitanții acestui tip de sprijin, fără să se ia în considerare și celelalte elemente reale existente în cazul respectiv.

Urmând acest raționament, elementele de fapt, legale, economice, funcționale și personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul și analizate înainte de a concluziona că există condiții artificiale".

- Apărarea recurentei în sensul că membrii societăților beneficiare ale finanțării FEADR nu sunt parte din aceeași familie sau cu legături de rudenie este superfluă (inutilă) din moment ce la data încheierii procesului-verbal de constatare a neregulilor, aceasta a recunoscut că societățile comerciale analizate de echipa de control sunt administrate de membrii aceleiași familii .

Este adevărat că această situație nu reprezintă în sine o neregulă dar a fost un indiciu pentru o suspiciune de neregulă.

- De asemenea, nici amplasamentul apropiat al sediilor societăților, nici faptul că angajatul responsabil cu contabilitatea și care figura la mai multe societăți ori că marea majoritate a salariaților din cadrul societăților S.C. G. S.R.L., S.C. A. S.R.L. și S.C. F. S.R.L., au fost angajați anterior la S.C. B. S.R.L. (care nu a fost în anul 2008 selectată pentru măsura 121 Program FEADR - modernizarea exploatațiilor agricole pentru realizarea investiției Achiziționare de utilaje agricole și mijloc de transport specializat pentru cereale), nu sunt încălcări exprese ale unor dispoziții legale sau Regulamente, dar au conotație în contextul analizării elementului obiectiv al noțiuni de condiții artificiale.

Este vorba despre finalitatea urmărită de schema de ajutor social respectiv despre obținerea unui avantaj care contravine schemei menționate.

Măsura 312 se încadrează în Axa III:

"Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale" și are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale.

În speță, dezvoltarea afacerii privind achiziționarea de utilaje agricole a avut loc într-un mod limitat, S.C. B. S.R.L. fiind client preponderent al celor trei firme beneficiare, angajații sunt schimbați de la o societate la alta, prestările de servicii către alte societăți (S.C. H. S.R.L., S.C. I. SRL) fiind nesemnificative, reprezintă indicii pentru a se constata îndepărtarea de la obiectivul măsurii 312 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale.

Aceste împrejurări constituie cu evidență elementul obiectiv al noțiunii de condiții artificiale, în sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul UR nr. 65/2011, în special și pentru faptul că plătitorul utilajelor și echipamentelor achiziționate prin Programul FEADR este S.C. B. S.R.L. prin alimentarea conturilor celor 3 societăți cu sumele necesare.

Aceste plăți, contractele de servicii prestate în favoarea S.C. B. S.R.L. în procent considerabil, faptul că prin necrearea unor locuri de luncă (angajați comuni), prin controlul conturilor, influența dominantă asupra celorlalte societăți care au primit finanțare sunt un element obiectiv, deoarece achiziționarea tuturor utilajelor agricole în final deservesc un singur grup.

Nu se poate reține, așa cum pretinde reclamanta-recurentă că societățile au creat și menținut un anumit număr de locuri de muncă în spațiul rural, că obiectivele finanțării au fost atinse, reclamanta realizând profit și achitând taxe către bugetul de stat.

Așa cum s-a arătat mai sus a rezultat că înregistrarea celor 3 societăți cu administratori angajați ai aceleași familii numiți formal, iar singurul beneficiar al proiectelor a fost S.C. B. care a achitat utilajele și a alimentat conturile acestora .

- În ceea ce privește elementul subiectiv al noțiunii de condiții artificiale

Se constată că prin activitatea celor 3 societăți controlate de S.C. B. S.R.L., relațiile comerciale și segmentul vizat de finanțare nu au putut fi dezvoltate pe un segment de piață mai larg, practic societățile în analiză au controlat activitatea, neputându-se crea o reală concurență în comuna Călugăreni, județul Giurgiu, cele trei societăți nu reprezintă microîntreprinderi de sine stătătoare cu spirit întreprinzător de competiție din moment ce facturile erau plătite de S.C. B. S.R.L., iar în comisiile de evaluare în procedurile de achiziții publice au fost aproximativ aceleași persoane.

Prin această coordonare între cele 3 societăți, în mod corect intimata-pârâtă a concluzionat că S.C. B. a fost beneficiarul real al celor trei cereri de finanțare, fiind evident că aceste societăți pot funcționa eficient numai ca o singură entitate (cea care alimentează conturile). Au fost corecte astfel constatările privind condițiile artificiale de eligibilitate (formale) care au condus la depășirea plafonului maxim al ajutorului de minimis de 200.000 euro, cele 3 societăți fiind beneficiare în total de o sumă de 486.716,48 euro.

- Referitor la motivul de recurs precum că în baza acelorași documente, pârâta a emis două opinii contradictorii și că la controalele anterioare nu au existat obiecții (art. 20 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011).

Înalta Curte constată că datorită condițiilor formale privind obiectivele finanțării derulate cu acordul celor 3 societăți, emiterea procesului-verbal de constatare nereguli nu poate fi imputată pârâtei câtă vreme, cele 3 societăți au avut cunoștință de ghidul solicitantului la momentul depunerii cererii de finanțare .

De asemenea, având în vedere prevederilor Contractului de finanțare X/15.07.2010, încheiat între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și beneficiarul S.C. A. S.R.L., respectiv:

"11(3) în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura insolvenței/falimentului, precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realității, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreuna cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 - Nereguli, sume necuvenite și restituirea finanțării, din prezenta Anexă.

Art. 17 - Nereguli, sume necuvenite și restituirea finanțării:

17(1) Prin neregulă în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementarilor în vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național.

17(3) Dacă Autoritatea Contractanta stabilește ca actele/faptele Beneficiarului au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, va proceda în consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia".

Cererea de suspendare a actului administrativ

În mod corect instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Nici previzibilitatea conduitei administrative, nici pretinsele nereguli în emiterea proceselor-verbale pentru fiecare din cei trei beneficiari, nici prevederile privind depășirea regulii de minimis nu se constituie în evidente indicii de nelegalitate, câtă vreme s-au analizat pe fond motivele și s-a constatat că actul administrativ e legal și temeinic.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cele arătate mai sus, în raport de art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 379 din 12 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2018.