ÎCCJ, decizie (scj.ro #82052)

Contestație împotriva deciziei emise de primar. Neclaritatea și contradictorialitatea dispozițiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii dată de instanța de apel. Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Procedura în fața primei instanțe. Hotărârile. Neclaritatea și contradictorialitatea dispozițiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii dată de instanța de apel. Index alfabetic. Drept procesual civil.

- Dispoziții contradictorii și neclare cuprinse în dispozitivul deciziei; C.pr.civ.: art. 258, art. 261 Lipsa dispozitivului unei hotărâri judecătorești ori întocmirea dispozitivului prin folosirea unor formulări neclare, de natură să creeze confuzie și să inducă dubii părților cu privire la soluția pe care instanța a adoptat-o cu privire la cererile pe care le-au formulat, atrage nulitatea hotărârii, întrucât pricinuiește părților o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii, și împiedică instanța ierarhic superioară să exercite în mod efectiv controlul judiciar cu privire la soluția recurată . Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 8491 din 19 decembrie 2007. Cu notificările cu nr. 732/N din 6 august 2001 și nr. 564/N din 10 iulie 2001, transmise Primarului comunei Șimnicu de Sus și Cooperativei de Consum Craiova, I.M.T., P.M., P.L.D.

și B.M.M. au solicitat retrocedarea în natură a imobilului – conac și curte de 0,5 ha teren – expropriat din patrimoniul autorului lor, F.J., în baza Decretului nr. 83/1949 și care avea destinația de locuință și, în subsidiar, acordarea de măsuri reparatorii pentru partea de locuință care nu le poate fi retrocedată în natură. Cu adresa nr. 791 din 4 iulie 2001, Federalcoop Dolj a restituit petenților notificarea pentru a se adresa unității administrative în a cărei rază teritorială se află situat imobilul, afirmând că nu îl are în patrimoniu. Cu adresa nr. 1884 din 14 august 2001 Consiliul Local Șimnicu de Sus a comunicat petenților că imobilul aparține Cooperației de Consum Craiova. Prin dispoziția nr. 73 din 4 aprilie 2002, Primarul comunei Șimnicu de Sus a respins notificarea nr. 564/N/2001 motivat de faptul că nu a fost semnată de petenți.

Prin dispoziția nr. 78 din 4 aprilie 2001, Primarul comunei Șimnicu de Sus a respins notificarea nr. 732/N/2001, motivat de faptul că imobilul a cărui retrocedare se cere se află în administrarea Cooperației de Consum Craiova. Prin cererea înregistrată la 6 iunie 2003, petenții au cerut obligarea pârâților Consiliul Local Șimnicu de Sus și Cooperativa de Consum Craiova să le restituie în natură imobilul în litigiu, iar printr-o cerere completatoare, să fie obligați să aducă imobilul în starea avută inițial. Reclamanții și-au completat cererea, solicitând constatarea nulității absolute a actelor de înstrăinare a imobilului în litigiu.

Prin sentința civilă nr. 4728 din 12 iulie 2006, Tribunalul Dolj a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu Consiliul Local Șimnicu de Sus, Cooperativa de Consum Craiova și respectiv cu intervenienții SC A. SRL și SC S. SRL, a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2548/2003 de BNP T. și nr. 1266/2003 de BNP D. și a dispus ca pârâții să le restituie reclamanților imobilul situat în comuna Șimnicu de Sus, sat Cornetu, compus din suprafața de 4496 m.p., individualizat conform schiței anexă la expertiză și a construcțiilor aflate pe acest teren în forma actuală: magazie, restaurant (bufet + magazin), WC și grădină de vară.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că, din patrimoniul lui J.F., ai cărui descendenți sunt reclamanții, în baza Decretului nr. 83/1949, au fost expropriate o casă și curte în suprafață de 0,50 ha, preluare abuzivă în sensul Legii nr. 10/2001. Referitor la construcțiile existente în prezent pe teren, instanța a reținut că, prin cele două expertize efectuate în cauză, nu s-a stabilit data edificării însă, prin probatoriul administrat, nu se confirmă nici faptul că acestea ar fi fost edificate de către pârâta Cooperativa de Consum Craiova, la dosar nefiind depusă nici o autorizație de demolare a vechilor construcții, ci doar o autorizație pentru extinderi, amenajări și reparații, inclusiv devize de lucrări, prin care se atestă efectuarea doar a unor lucrări de extindere și amenajare a construcțiilor, pentru a putea fi folosite ca magazin alimentar.

Cum pârâta „Cooperativa de Consum” Craiova a fost notificată încă din data de 14 septembrie 2001 de către reclamanți, prima instanță a reținut că actele de înstrăinare a imobilelor, încheiate de pârâtă, după această dată, în condițiile în care nu deținea un titlu de proprietate valabil asupra acestora, în accepțiunea dreptului comun, fapt acceptat și de către cumpărătoarea SC S.SRL care, la rândul său, le-a înstrăinat după aproximativ zece zile unei alte societăți, SC A. S.R.L., sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art. 20 alin. 4 1 din Legea nr. 10/2001. Prima instanță a reținut și faptul că, în mod nelegal, Primăria Șimnicu de Sus și-a declinat competența de soluționare a notificării, ascunzând reclamanților faptul că deține în patrimoniu suprafața de teren în litigiu, sens în care urmează a se restitui acestora și suprafața de teren, mai puțin 312 m.p.

pe care se află amplasate un contor și o cabină aparținând SC S.SRL, care nu a fost chemată în proces și nu s-a stabilit în ce bază deține acest teren. Prin decizia civilă nr. 24 din 16 ianuarie 2007, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Cooperativa de Consum Craiova și intervenienta SC A. SRL și a schimbat sentința în sensul că a respins acțiunea în restituire teren și construcții, precum și precizarea la acțiune privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare formulate în contradictoriu doar cu pârâtele Cooperativa de Consum Craiova și SC A.SRL. Prin aceeași decizie au fost menținute restul dispozițiilor sentinței în ceea ce privește obligarea Consiliului Local Șimnicu de Sus la restituirea terenului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea deciziei, instanța a reținut că reclamanții au inițiat procedura administrativă pronunțată de art. 22 alin.(1) din Legea nr. 10/2001, notificând Primăria Șimnicu de Sus și Cooperativa de Consum Craiova, în scopul restituirii în natură a imobilului în litigiu, procedura finalizată parțial prin emiterea deciziilor nr. 73/2003 și nr.78/2003 de către Primarul comunei Șimnicu, care au fost transmise instanței de Prefectura Dolj, sens în care, în mod just, nu au fost cenzurate de prima instanță care, dată fiind pasivitatea acestei primării, a trecut la soluționarea în fond a pricinii.

Totodată, instanța a reținut că reclamanții au probat că autorul lor, F.J., a fost deposedat în mod abuziv, în sensul art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001 de proprietatea sa: conac, grajd, șopron, magazie pe picioare de zid și pătul de lemn și 0,50 ha, teren aferent, prin expropriere, în baza Decretului nr.83/1949, conform mențiunilor certificatului nr. 2128 din 13 iunie 1996 emis de Arhivele Statului – Filiala Dolj, caz în care fostul proprietar își păstrează această calitate în raport de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. În raport de mențiunile din procesul verbal datat 26 noiembrie 2001, încheiat în ședința Consiliului de Administrație al pârâtei Consumcoop Craiova, instanța a reținut că vechile construcții au fost demolate iar cărămizile rezultate au fost folosite la edificarea unei alte construcții, în 1964, cu destinația de magazin și bufet, pe suprafața de 2.500 m.p.

transmisă cooperativei prin decizia nr. 1042 din 12 septembrie 1964 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Oltenia, construcții care au suferit extinderi în anul 1971 conform autorizației nr. 58/1971 și devizului de lucrări depuse la dosar. Totodată, instanța reține că reclamanții au apelat și la procedura Legii nr. 112/1995, iar prin hotărârea nr. 620/1996 a Comisiei Județene Dolj imobilul le-a fost restituit în natură, pentru ca, ulterior, prin decizia civilă nr. 2928/1999 a Curții de Apel Craiova, cererea să le fie respinsă tocmai pe considerentul că acesta a intrat în mod legal în administrarea Federalcoop Dolj.

Așa fiind, instanța a constatat că, din coroborarea probatoriilor administrate, se poate concluziona că actualele construcții constituie un imobil nou, în sensul dispozițiilor art. 18 lit. c (în redactarea inițială a legii), care nu face obiectul Legii nr. 10/2004, caz în care vânzările succesive ale acestuia sunt valabile, sens în care va schimba sentința primei instanțe. Referitor la teren, instanța de apel a apreciat că măsura se impune și în respectarea principiului prevalenței restituirii în natură instituit prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, cu sublinierea și a aspectelor reglementate prin dispozițiile art. 187 din Lega nr. 106/1996, potrivit cărora terenurile atribuite în folosință persoanei juridice prevăzute de acest act normativ își mențin regimul juridic pe durata existenței construcțiilor și ale alin. (2) al aceluiași articol, privitor la condițiile în care pot fi ipotecate construcțiile edificate pe aceste terenuri.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții I.M.T. și P.M., invocând incidența art. 304 pct. 7, pct.8 și pct. 9 C.proc.civ. și reclamanții P.L.D. și B.M.M., invocând incidența art. 304 pct. 8 și pct. 9 C.proc.civ. În motivarea recursurilor, reclamanții critică soluția dată de instanța de apel cu privire la capătul de cerere prin care solicitau restituirea în natură a construcțiilor, susținând că acestea sunt cele preluate din patrimoniul autorului lor, la care s-au efectuat doar unele extinderi, cu mențiunea că, referitor la construcția desemnată C1, acest fapt este constatat și prin expertiza efectuată în cauză.

Recurenții susțin că instanțele au ignorat faptul că aceste construcții s-au aflat doar în administrarea Cooperativei de Consum, că nu există nici o probă, ci doar o afirmație a expertului în sensul că vechile construcții ar fi fost demolate, că prin actele depuse la dosar se dovedește doar efectuarea de către cooperativă a unor lucrări de extindere și de reparații capitale în anul 1971, caz în care concluzia reținută în sensul că actualele construcții ar reprezenta un imobil nou, exceptat de la restituirea în natură, este greșită. Totodată, recurenții susțin că, prin hotărârea pronunțată, instanța de apel nu a delimitat întinderea suprafeței de teren pe care Consiliul Local este obligat să le-o restituie în natură, sens în care, în raport de considerentele hotărârii, se impune a se clarifica și acest aspect.

Analizând recursurile, Înalta Curte constată că sunt fondate pentru următoarele motive: În drept, potrivit art. 261 pct. 6 C.proc.civ., hotărârea se dă în numele legii și trebuie să cuprindă printre altele un dispozitiv. Dispozitivul este acea parte a hotărârii judecătorești care încorporează soluția adoptată de instanță cu privire la litigiul care i-a fost dedus spre soluționare. Prin dispozitiv, judecătorii trebuie să se pronunțe într-o manieră clară, prin termeni imperativi și lipsiți de orice echivoc asupra tuturor cererilor formulate de părți, în sensul admiterii, în tot sau în parte, ori în sensul respingerii acestora. Dispozitivul se semnează de judecători sub sancțiunea nulității și se pronunță în ședință publică chiar în lipsa părților art. 258 C.proc.civ.

Lipsa dispozitivului unei hotărâri judecătorești ori întocmirea dispozitivului prin folosirea unor formulări neclare de natură să creeze confuzie și să inducă dubii părților cu privire la soluția pe care instanța a adoptat-o cu privire la cererile pe care le-au formulat, atrage nulitatea hotărârii, întrucât pricinuiește părților o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii, și împiedică instanța ierarhic superioară să exercite în mod efectiv controlul judiciar cu privire la soluția recurată. În speță, analizând dispozitivul hotărârii dată de instanța de apel se constată că este neclar și cuprinde dispoziții contradictorii, date de către instanță cu privire la cererile deduse judecății.

Astfel, prima instanță a admis, în parte, cererea de restituire în natură a imobilului, ca urmare a constatării nulității absolute nulității absolute a celor două contracte de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 2548/2003 de BNP T. și nr. 1266/2003 de BNP D. (prin care CONSUMCOOP Craiova înstrăinase parte din imobilul în litigiu către SC S. SRL Craiova, iar aceasta la rândul său către SC A.SRL – Șimnicu de Sus) și a dispus restituirea în natură, către reclamanți, atât a suprafeței de 4496 m.p. teren, cât și a construcțiilor edificate, în forma actuală, pe acest teren. Soluția de admitere în parte a acțiunii a fost argumentată de instanță prin aceea că o parte din imobilul în litigiu – 312 m.p.

– este deținută de SC S. SRL, persoană juridică, care nu a fost chemată în judecată de către reclamanți, caz în care instanța nu poate dispune o soluție și cu privire la acest teren. Instanța de apel, prin dispozitivul hotărârii admite apelurile declarate de pârâta Cooperativa de Consum Craiova și de intervenienta SC A.SRL și schimbă, în parte, sentința dată de tribunal. Potrivit dispozitivului, soluția instanței de apel a fost în sensul că „respinge acțiunea în restituire teren și construcții” (fără a se indica în contradictoriu cu care dintre pârâți), „precum și precizarea la acțiune privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare – cumpărare față de pârâtele apelante Societatea de Consum Craiova și SC A.SRL”.

Potrivit aceleiași dispoziții, instanța de apel a statuat și în sensul că „menține restul dispozițiilor sentinței, în ceea ce privește obligarea Consiliului Local Șimnicu de Sus la restituirea terenului” precum și a cheltuielilor de judecată. Or, în speță nu există un contract de vânzare – cumpărare intervenit între „Societatea Cooperativa de Consum Craiova și SC A.SRL”, ci două contracte de vânzare – cumpărare intervenite, primul între Cooperativă în calitate de vânzătoare și SC S. SRL în calitate de cumpărătoare, iar cel de-al doilea între SC S.SRL în calitate de vânzătoare și SC A.SRL, în calitate de cumpărătoare. Ca atare, analizarea și soluționarea cererii în constatarea nulității absolute a celor două contracte presupune dezbaterea contradictorie și pronunțarea soluției în raport cu părțile contractante și nu doar cu o parte dintre acestea, fiind dat un caz de coparticipare procesuală pasivă obligatorie.

Apoi, din cuprinsul dispozitivului nu rezultă dacă, restituirea în natură a terenului aflat în prezent, conform considerentelor hotărârii, în proprietatea Consiliului Local al comunei Șimnicu de Sus, dar parțial afectat de construcțiile care au făcut obiectul contractelor de vânzare cumpărare, a fost respinsă pe fond, cu consecința nerestituirii în natură - conform mențiunii de la alin. 2 al dispozitivului - ori a fost admisă, cu consecința restituirii în natură în integralitatea sa – conform mențiunii de la alin. 3. În acest context, este de menționat și faptul că o soluție cu privire la cererea de retrocedare în natură a terenului trebuie să se pronunțe în contradictoriu atât cu Comuna Șimnicu de Sus, în calitatea sa de entitate deținătoare, dar și cu privire la deținătorul construcțiilor care afectează parțial acest teren și ea trebuie pusă în concordanță cu soluția dată asupra cererii de constatare a nulității actelor de înstrăinare a construcțiilor și, după caz, cu soluția dispusă de prima instanță cu privire la aceste cereri.

Așa fiind, datorită contradictorialittății mențiunilor din dispozitivul hotărârii recurate, fapt care echivalează cu o necercetare și nesoluționare în fond a litigiului, în baza art. 312 alin. (5) C.proc.civ., Înalta Curte a admis recursul și a casat decizia recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, instanța de apel va analiza, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 în vigoare la data judecății, și celelalte critici formulate prin recurs privind identificarea și vechimea tuturor corpurilor de clădire și, după caz, aria desfășurată a eventualelor corpuri noi și va dispune motivat, în fapt și în drept, cu privire la cererile formulate de părți, respectiv la întinderea drepturilor recunoscute reclamanților și la obligațiile ce incumbă fiecărui pârât, într-o manieră clară și explicită.