ÎCCJ, decizie (scj.ro #85282)

Principiul

contradictorialității. Încălcare

Index

alfabetic

: Dezbateri

Judecata

Principiul contradictorialității

C.

proc. civ.,

art. 129 alin. 2, art. 85

Instanța fondului nu a respectat unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și anume, principiul contradictorialității.

Potrivit art.85 C. proc. civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri

decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune

altfel”. În materia contenciosului administrativ, legea nu dispune altfel, căci

așa cum se  prevede în art.18 din Legea nr.29/1990, dispozițiile acestei

legi se completează cu prevederile  Codului de procedură civilă.

Dat fiind că în cauză  s-a dispus anularea notei de constatare întocmită

de o autoritate publică,  fără ca în prealabil această autoritate să

fie  informată despre existența  procesului, despre conținutul

pretențiilor și argumentelor reclamantului, precum și  despre apărările

pârâtei, instanța avea obligația, fie de a solicita reclamantului o precizare

a  acțiunii sub aspectul părților cu care înțelege  să se judece, fie

de a pune în discuția părților  prezente necesitatea citării în proces a

autorității al cărei act a fost anulat.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr. 8875 din 10 decembrie 2004

Prin  acțiunea înregistrată sub nr.111/2004 la  Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ, ca urmare a declinării

competenței de către Tribunalul Teleorman, reclamantul C.E. a chemat în

judecată  Direcția Generală a Vămilor pentru ca prin hotărâre

judecătorească să se dispună anularea deciziilor nr.1264 și nr.1266 din 14 august

2003 emise de pârâtă, anularea  notei de constatare nr.43254 din 25 iulie

2003 emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și menținerea deciziei

nr.1163/15 iulie 2003 prin care pârâta a dispus  reîncadrarea

reclamantului în funcția publică de „agent vamal superior”.

În motivarea  acțiunii,  s-a arătat că, în mod nelegal, ca urmare a

deciziei nr.1264/2993 a Directorului General al Direcției Generale a Vămilor și

notei de constatare nr.43254 din 25 iulie 2003 a Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici, prin decizia nr.1266 din 14 august 2003, pârâta a dispus reîncadrarea

retroactivă a reclamantului într-o altă funcție decât cea făcută la 15 iulie

2004 conform Legii nr.161/2003 (art.XVI și art. XVII).

Prin sentința civilă nr.442/3 martie 2004 Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ - a admis acțiunea reclamantului   în

contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor (fostă Direcția

Generală a Vămilor). Au fost anulate deciziile nr.1264 și 1266 din 14 august

2003 emise de pârâtă,  precum și nota de constatare nr.43254 din 25 iulie

2003 emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, fiind menținută ca

legală și temeinică decizia pârâtei cu nr1163/15 iulie 2003 prin care

reclamantul a fost numit „agent vamal superior”.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că  reclamantul a fost

numit „agent vamal superior” prin decizia nr.1163 din 15 iulie 2003 ca urmare a

punctajului obținut cu respectarea procedurii, condițiilor și termenelor

stabilite prin Legea nr.161/2003 și a normelor de aplicare a  acesteia.

Măsura anulării acestei reîncadrări printr-o nouă reîncadrare, retroactivă, a

fost considerată nelegală întrucât  s-a făcut  după  data de 15

iulie 2003- dată limită stabilită prin art.XVI din Legea nr.161/2003 și fără a

se motiva în fapt și în drept. Pentru aceleași argumente s-a  reținut și

nelegalitatea actului ce  a stat la baza emiterii deciziei din 14 august

2003, respectiv a notei de  constatare nr.43.254 din 25 iulie 2003

întocmite de  secretarul general  al Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici.

In termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs Autoritatea

Națională a Vămilor (fostă Direcția Generală a Vămilor conform

O.U.G.nr.90/2003).

Invocând în drept dispozițiilor art.304 pct.9 C. proc. civ. și dispozițiile

art.304/1 din Codul de procedură civilă, recurenta a arătat, în esență, că nu

se pune problema retroactivării dispozițiilor din noile decizii de reîncadrare

deoarece; prin anularea deciziei nr.1163/15 iulie 2003 care s-a emis cu

nerespectarea normelor legale în materie se impunea  ca reîncadrarea să se

facă tot de la data limită stabilită prin Legea nr.161/2003 – respectiv de la

15 iulie 2003.

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat menținerea

sentinței

atacate ca fiind legală și temeinică.

Recursul este fondat.

Instanța fondului nu a respectat unul din principiile fundamentale ale

procesului civil și anume principiul contradictorialității. Potrivit art.85 C.

proc. civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea

sau înfățișarea părților  afară numai dacă legea nu dispune altfel”. În

materia contenciosului administrativ legea nu dispune altfel, căci așa cum

se  stipulează în art.18 din Legea nr.29/1990 dispozițiile acestei legi se

completează cu prevederile  Codului de procedură civilă.

Dat fiind că în cauză  s-a dispus anularea notei de constatare întocmite

de o autoritate publică  fără ca în prealabil această autoritate să

fie  informată despre existența  procesului, despre conținutul

pretențiilor și argumentelor reclamantului, precum și  despre apărările

pârâtei, instanța avea obligația, fie de a solicita reclamantului o precizare

a  acțiunii sub aspectul părților cu care înțelege  să se judece, fie

de a pune în discuția părților  prezente necesitatea citării în proces a

autorității al cărei act a fost anulat.

Neprocedându-se în acest fel, această autoritate a fost lipsită de

posibilitatea de  a-și face apărări și de a propune mijloace de probă, în

măsura în care le aprecia utile cauzei.

Față de cele expuse, recursul a fost admis.