ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2364/2017

Asupra cererii de revizuire de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 50 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2014 pe care o consideră potrivnică Deciziei nr. 421/R/18 martie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2008.

În drept cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, se susține de revizuentă că așa cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată dar și din cuprinsul cererii de recurs, a solicitat ca prim capăt de cerere anularea unui act administrativ pentru nelegalitate, instanța de recurs nepronunțându-se pe acest capăt de cerere. În opinia sa instanța de recurs nu s-a pronunțat pe critica nelegalității hotărârii de fond în sensul susținerilor reclamantei privind nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 433/2013 a Consiliului Județean Iași.

Precizează revizuenta că instanța de recurs a nesocotit soluția Curții de Apel Târgu-Mureș, analizând din nou contractul de asociere nr. 1307/2003 neoferindu-i legitimitate față de dispozițiile legale.

Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilității sale, Înalta Curte constată următoarele.

Revizuenta a solicitat instanței anularea Deciziei nr. 50 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., normă care deschide părților calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Astfel,prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 3258/99/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. i-a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Județean Iași și pe S.C. B. S.R.L., solicitând anularea punctului 4 din Anexa Hotărârii nr. 433 din 20 decembrie 2013 a Consiliului Județean Iași, anularea licenței de traseu atribuite în favoarea S.C. B. S.R.L. pentru traseul Iași - Osoi - Covasna și obligarea pârâtului Consiliul Județean Iași să procedeze la emiterea unei hotărâri prin care licența de traseu aferentă traseului Iași - Osoi - Covasna să fie atribuită în favoarea sa.

Tribunalul Iași, prin Sentința nr. 486 din 1 iunie 2016, a respins excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâtului Consiliului Județean Iași, tardivității și inadmisibilității acțiunii, invocate de către pârâtul Consiliul Județean Iași prin întâmpinare. Prin aceeași sentință, instanța a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Consiliului Județean Iași și S.C. B. S.R.L.

Împotriva Sentinței nr. 486 din 1 iunie 2016 a Tribunalului Iași a declarat recurs reclamantul S.C. A. S.R.L., invocând motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 50 din 17 ianuarie 2017 a respins ca neîntemeiat, recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 486/CA/01.06.2016 a Tribunalului Iași.

Prin Sentința nr. 382/CCA din 19 mai 2009 a Tribunalului Iași, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale de exercițiu, a lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității, invocate de pârâta A.R.R. - Agenția Iași; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Consiliul județean Iași, A.R.R. - Agenția Iași și S.C. D. S.R.L.; s-a dispus anularea în parte a Hotărârii nr. 1 din 9 iunie 2008, adoptată de Comisia paritară privind transportul public județean din cadrul Consiliului județean Iași, în ceea ce privește suspendarea validării atribuirii traseului 30 "Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești"; s-a anulat integral Hotărârea nr. 2/2008, adoptată de aceeași comisie paritară, privind modificarea Hotărârii nr. 1, în sensul validării atribuirii traseului 30 "din grupa 21 Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești" S.C. D. S.R.L.; s-a anulat licența de traseu seria LT nr. 0171583, eliberată la data de 30 iunie 2008 titularei S.C. D. S.R.L. pentru efectuarea de transport rutier persoane pe traseul Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești; s-a respins ca fiind nefondate capetele de cerere III și IV vizând: - obligarea pârâtelor să emită o hotărâre de atribuire a traseului Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești către reclamantă; - obligarea pârâtei A.R.R. - Agenția Iași să elibereze reclamantei licența pentru traseul Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești, sub sancțiunea plății de daune cominatorii; s-a luat act de renunțarea reclamantei la cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Consiliul Județean Iași, S.C. D. S.R.L., A.R.R. București, și reclamanta S.C. C. S.R.L.

Prin Decizia nr. 421/R din 18 martie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins recursurile formulate de pârâtele Consiliul Județean Iași, SC. D. S.R.L. și Autoritatea Rutieră Română -A.R.R.București, împotriva sentinței civile nr. 382/CA/19 mai 2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2008, a admis recursul formulat de reclamanta SC. C. S.R.L. împotriva aceleiași sentințe, a modificat în parte hotărârea atacată, după cum urmează: a admis cererea reclamantei având ca obiect emiterea unei hotărâri de atribuire a traseului Iași - Podul Iloaiei -Hărpășești și a obligat pârâtul Consiliul județean Iași prin comisia paritară să emită hotărârea de atribuire în favoarea reclamantei a traseului Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești, a respins ca prematur formulată cererea de obligare a pârâtei A.R.R.- Agenția Iași la eliberarea în favoarea reclamantei a licenței de transport pe traseul Iași - Podul Iloaiei - Hărpășești, sub sancțiunea plății de daune cominatorii.

În aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că revizuirea este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidență teza de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiții, care nu se verifică în cauză.

Astfel, este necesar să existe hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiție ce rezultă din dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile să fi fost pronunțate în același litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părți, obiect și cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces (dosar), ci în procese diferite și, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanță.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță. O asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-un apel deghizat, de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra aceleiași chestiuni.

Or, în speța de față nu există hotărâri potrivnice, Decizia nr. 421/R din 18 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș privește alte părți și are alt obiect față de Decizia nr. 50 din 17 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași.

Pentru situația descrisă, nu este întrunită cerința ca hotărârile să fi fost pronunțate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitative prevăzute de lege, fără a se declanșa, așadar, un nou litigiu, ci doar o etapă procesuală a aceleiași cauze. În conformitate cu prevederile art. 326 alin. (1) și (3) C. proc. civ., cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

În raport de cele constatate, Înalta Curte apreciază că nu mai prezintă relevanță analiza celorlalte condiții de admisibilitate a cererii de revizuire ce face obiect al prezentei cauze.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea cererii de revizuire și la faptele pe care se întemeiază, cererea de revizuire formulată urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 50 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2017.

Procesat de GGC MM