ÎCCJ, decizie (scj.ro #83689)

Contestație în anulare. Motivare generală Dacă în cadrul contestației în anulare nu se arată care dintre motivele de recurs nu a fost analizat sau care este greșeala materială, susținându-se doar că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, atunci în cauză nu-și găsesc aplicarea dispozițiile art.318 C.proc.civ., iar cererea va fi respinsă ca nefondată. Secția comercială, decizia nr.2383 din 2 aprilie 2002 Prin decizia nr.723 din 8 februarie 2001 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat nul recursul declarat de APAPS împotriva deciziei nr.2613 din 1 noiembrie 1999 a Curții de Apel București – Secția comercială și s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SIF „M” împotriva aceleiași decizii..

În ceea ce privește recursul pârâtei, nu este suficientă simpla nemulțumire a acesteia față de hotărârea atacată, după cum nu este suficientă nici afirmația că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală. Deși în preambulul recursului sunt invocate dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 C.proc.civ., se face trimitere la dispozițiile Legii nr.31/1990, Legea nr.50/1994 și Legea nr.164/1999, cu mențiunea că instanțele au dat dovadă de superficialitate în soluționarea cauzei. Constatându-se că recursul nu îmbracă nici una din cerințele prevăzute de art.304 C.proc.civ., s-a dispus respingerea acestuia. În contestația în anulare formulată pârâta SIF „M”a a invocat dispozițiile art.318 și urm. din Codul de procedură civilă, considerând că prin ignorarea motivelor invocate în recurs i s-a îngrădit dreptul la apărare.

Contestația este nefondată. În conformitate cu art.318 C.proc.civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. În raport cu dispozițiile art.318 C.proc.civ., acestea nu sunt întrunite atâta vreme cât nu se arată care dintre motivele de recurs nu au fost analizate, sau care este greșeala materială care a dus la o dezlegare netemeinică a pricinii. Atât motivarea recursului cât și a contestației în anulare lasă la latitudinea instanței să constate motivul care ar fi îndreptățit exercitarea acestei căi extraordinare de atac.

Cum decizia pronunțată de Curtea Supremă de Justiție are în vedere motivele de recurs, astfel cum au fost prezentate de contestatoare, fără trimitere la motivele limitativ prevăzute de art.304 C.proc.civ., cu o caracterizare generală a deciziei ca fiind netemeinică și nelegală, nu se dă posibilitate instanței, ca în cadrul acestei căi de atac, să constate, care dintre motivele de recurs invocate a rămas nerezolvat iar simpla susținere că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs este nerelevantă. În consecință, în cauză nu-și găsesc aplicarea dispozițiile art.318 C.proc.civ., iar contestația în anulare a fost respinsă ca nefondată.